Prea multe dulciuri și grăsimi saturate
Vizionarea excesivă a seriilor TV și a emisiunilor TV de realitate
Dacă te enervează ideea că îți va fi dor de o altă parte interesantă a seriei nesfârșite sau nu ți-ar lipsi degeaba o nouă parte a iubitului tău reality show, poți să-ți rănești creierul fără să știi. Potrivit multor experți, vizionarea serialelor este departe de a fi la fel de inofensivă pe cât pare. Psihiatrul canadian Marcia Sirota compară chiar seriile și reality show-urile cu junk food. Potrivit acesteia, un reality show rău zguduie creierul și te face un pic prost. Neurologii japonezi au susținut opinia doctorului Sirota. Au arătat că vizionarea pe termen lung a televiziunii schimbă negativ structura creierului copiilor. Studiile ulterioare au arătat apoi că vizionarea de seriale TV și vizionarea prea multă televiziune au redus deloc IQ-ul verbal și au dus la o agresiune sporită.
Googleing totul
De ce am învăța o mulțime de informații atunci când deschidem un computer și „Google” tot ceea ce ne interesează și de care avem nevoie? Dar doar o astfel de gândire la creier nu beneficiază deloc. Profesorul Manfred Spitzer, un psiholog și psihiatru german respectat, citează mai multe studii în cartea sa „Dementa digitală”, despre care spune că confirmă faptul că utilizarea tehnologiilor moderne precum computerele și smartphone-urile are un efect negativ major asupra abilităților noastre cognitive. Cercetările ulterioare au arătat că, datorită disponibilității ușoare a informațiilor pe internet, uităm mult mai repede. De exemplu, un sondaj de cercetare din SUA din 2013 a constatat că persoanele cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani (o generație obișnuită să folosească în mod activ tehnologia modernă) sunt mai uitate decât persoanele cu vârsta peste 55 de ani.
Singurătatea și lipsa conversației cu alte persoane
Exercițiile regulate și ridicarea greutăților vă vor întări și mări mușchii. Conversația are un efect similar asupra creierului. A vorbi cu alte persoane este una dintre modalitățile de bază de a vă exersa creierul, de a vă organiza gândurile și sentimentele în cuvinte și de a da sens gândurilor care vin de la oamenii cu care comunicați. "Fiecare persoană devine media celor mai apropiate 5 persoane pe care le înconjoară cel mai mult, motiv pentru care este foarte important ce oameni întâlnim. Creierul învață singur, se adaptează foarte mult. De la oamenii cu care interacționăm, creierul ia gânduri, atitudini și atitudini, creierul are nevoie de oameni pentru o viață fericită, cel mai bun dintre cei care îl vor hrăni sănătos, oamenii negativi te separă de fericire, succes și oportunitate, oamenii pozitivi sunt o sursă de inspirație, perspicacitate, bine- ființă și creativitate. "Dar la fel de importantă este interacțiunea cu oamenii. Doar fii atent în timp ce te înconjori. Creierul tău se poate curăța sau muri", a spus terapeutul și antrenorul Lucia Mucalová.
Munca în timpul bolii
Nu toată lumea își poate permite să elimine în mod corespunzător boala în pace sub plapumă, dar forțarea creierului să funcționeze pe deplin la locul de muncă sau să studieze atunci când corpul încearcă să facă față bolii nu este într-adevăr o idee bună. Nu numai că abilitățile tale de lucru nu vor fi atât de bune, ci și îți privezi corpul de energia de care are nevoie pentru a se recupera. Forțându-vă să lucrați sau să studiați în timpul convalescenței, vă puteți slăbi și mai mult sistemul imunitar, prelungi și complica evoluția bolii și, ulterior, duce la deteriorarea funcțiilor cognitive.
Dormi cu capul sub capac
Majoritatea oamenilor trebuie să se distreze sub plapumă pentru a dormi bine. Unele persoane chiar dorm cel mai bine și dorm cu capul ascuns sub o pătură sau pernă. Desigur, o astfel de ghemuit poate fi foarte plăcut, nu numai că te vei încălzi perfect, dar te va ajuta și la atenuarea efectelor luminii și zgomotului din împrejurimile tale. Din păcate, în același timp, reduceți semnificativ aportul de oxigen, care este esențial pentru buna funcționare a creierului. Și cu cât primești mai puțin aer proaspăt în plămâni, cu atât afectezi mai mult funcția creierului. Dormitul cu capul sub plapumă duce, de asemenea, la un aport crescut de dioxid de carbon, ceea ce înseamnă că există riscul de deteriorare a celulelor creierului.
Publicitate
Prea multe dulciuri și grăsimi saturate
Mâncare excesivă
Dacă zicala „mănâncă cu jumătate de inimă” nu îți spune nimic și nu pleci de la masă până nu îți este aproape bolnav de mâncare excesivă, poți pune în pericol nu numai sănătatea inimii și cea slabă, ci și creierul. Un studiu expert din 2012 a indicat faptul că supraalimentarea frecventă duce în timp la un risc crescut de pierdere a memoriei sau deteriorare cognitivă ușoară mai târziu în viață. Neurologul din Boston, Gad Marshall, a explicat că la o vârstă mai înaintată, când există deja un risc crescut de afectare cognitivă, în principal din cauza bolii Alzheimer, aportul caloric crescut poate contribui în continuare la creșterea acestui risc.
Alcool
Informațiile despre care alcoolul dăunează creierului nu vă vor surprinde la început. Cu toate acestea, merită reamintit modul în care chiar și consumul moderat de alcool poate afecta funcția creierului. Într-un studiu publicat în British Medical Journal, cercetătorii de la Oxford University și University College London au examinat efectul consumului moderat de alcool asupra abilităților cognitive ale creierului la peste 500 de adulți de peste 30 de ani. Rezultatele nu au fost încurajatoare. Consumatorii de alcool au fost de până la trei ori mai predispuși să sufere de leziuni ale zonei creierului care se ocupă de memorie și navigație spațială. În plus, alcoolul poate deteriora celulele creierului unei persoane mult mai repede decât se credea anterior, potrivit oamenilor de știință de la Universitatea din Heidelberg, la doar câteva minute după consum. În plus, consumul excesiv de alcool poate duce la leziuni permanente ale creierului. Cercetătorii americani au descoperit că alcoolicii care au băut mai mult de paisprezece băuturi alcoolice pe săptămână aveau creiere cu 1,6% mai mici decât abstinenții.
Deficitul de apa
Deshidratarea poate avea un impact serios asupra sănătății dumneavoastră. La urma urmei, corpul nostru nu poate trăi fără apă, funcționarea corectă a tuturor sistemelor de organe depinde de aceasta. Aportul insuficient de lichide are astfel un efect negativ asupra stării fizice și mentale. Manifestările frecvente ale deshidratării includ dureri de cap, iritabilitate și oboseală. Chiar și o deshidratare prelungită ușoară poate crește riscul de infecții ale tractului urinar, pietre la rinichi și accidente vasculare cerebrale. În plus, mai multe studii au arătat că perioadele prelungite de deshidratare determină o reducere a țesutului cerebral. Lipsa pe termen scurt a fluidelor din organism poate încetini activitatea de reacție, poate provoca tulburări de concentrare și crește riscul de erori.
Lipsa de somn
Un somn bun și suficient de lung este cu adevărat important pentru toate aspectele sănătății noastre. Vestea proastă este că dormim mai puțin decât în trecut. În jurul anului 1900, oamenii petreceau în medie 9 ore pe noapte dormind. În 1970, acest număr a scăzut la aproximativ 7,5 ore pe noapte. Studii științifice recente au arătat că lipsa somnului reduce funcția cognitivă și ucide celulele creierului. Potrivit terapeutului Mucal, somnul ar trebui să fie o sursă de energie și este foarte esențial pentru funcționarea noastră. "Viața și situația din ea necesită energie. Cu cât este mai puțină energie, cu atât mai puțin pofta de viață. Apoi totul obosește, încercăm să facem lucrurile astfel încât acestea să se facă rapid. În principal, rezistența la stres este redusă. Chiar și pentru liniște sufletească și perspectiva asupra vieții este Poate fi izolată, deoarece este necesar să aveți ceva de la care să trageți pentru a lucra în grup. Somnul ar trebui să fie o parte importantă a vieții, deci rezolvați orice probleme de somn și nu întârziați. Doar fiți atenți, deci că soluția nu devine înghițirea regulată a medicamentelor, căutați alte modalități de a vindeca somnul ", a adăugat terapeutul Lucie Mucalová.