07.03.2012 (16:00)
Până în 1980, doar una din zece persoane din țările membre ale OCDE era obeză. Astăzi, mai mult de jumătate din populația acestei organizații, care unește cele mai dezvoltate țări din lume, este obeză sau supraponderală.
Conform calculelor preliminare, această pondere ar putea crește la două treimi până în 2020. Statisticile OECD spun că statele cheltuiesc cu până la 25 la sută mai mult pentru îngrijirea sănătății.
Din aceste motive, mai multe guverne au decis să ia măsuri majore pentru a combate epidemia supraponderală. Una este aceea de a impune o taxă pe junk food care este bogată în grăsimi sau zahăr. Impozitele, împreună cu alte măsuri, pot îmbunătăți sănătatea prin schimbarea obiceiurilor alimentare. Danemarca a introdus astfel o taxă pe „alimentele grase”, care conțin peste 2,3% grăsimi saturate. Consumatorul trebuie să plătească 16 coroane daneze (aproximativ 2,15 EUR) pe kilogram de grăsime, ceea ce ar trebui să crească prețul untului cu 30 la sută sau o pungă de așchii cu opt la sută. Copenhaga a introdus, de asemenea, o acciză de 25% la ciocolată, înghețată, băuturi îndulcite și cofetărie.
Ungaria, care impozitează anumite alimente bogate în zahăr, sare sau cofeină, a mers în aceeași direcție. Cu toate acestea, afectează doar pe cei pentru care există o alternativă mai sănătoasă. Guvernul finlandez a impus și o taxă specială pentru prăjituri și biscuiți, dar produsele de patiserie obișnuite au rămas scutite. Nici acciza la băuturile răcoritoare îndulcite, care a crescut cu 67%, nu a scăpat nici de creștere. O măsură similară a fost luată de Franța prin adoptarea unei „taxe pe zahăr” de 7,6 EUR pe hectolitru. Mai multe țări, inclusiv Belgia, Regatul Unit, Statele Unite și Italia, discută aceeași cale.
În plus față de așteptările unei reduceri a consumului de alimente nesănătoase și o încetinire minimă a creșterii obezității, astfel de impozite sunt, de asemenea, un element de venituri interesant în bugetele de stat în perioadele de consolidare fiscală. Danezii promit 200 de milioane de euro pe an din astfel de impozite, Budapesta 70 de milioane de euro și țara „cocoșului galic” 280 de milioane de venituri suplimentare. Acestea pot fi folosite și pentru tratarea bolilor cauzate de obezitate sau pentru programe de promovare a unui stil de viață sănătos.
Riscul introducerii unor astfel de impozite constă în faptul că consumatorii ar putea reduce mai mult consumul de alimente sănătoase, astfel încât să își poată permite să plătească pentru alimente mai scumpe, mai scumpe. Un alt risc în cazul unei setări fiscale incorecte este acela că oamenii vor căuta înlocuitori la fel de nesănătoși care nu vor fi afectați de impozit. Există, de asemenea, posibilitatea ca elasticitatea cererii de alimente prea grase sau dulci să fie redusă, iar prețurile mai mari să nu le reducă consumul.
Cu toate acestea, indiferent de sănătate sau bugetul de stat, merită cu siguranță să nu fim obezi. Potrivit OECD, persoanele care suferă de această boală câștigă în medie cu 18% mai puțin decât persoanele cu greutate normală.