58 rezultate găsite (1 pagină)

grove

ach 1. exprimă o al plăcută. surpriză neplăcută: oh, să vedem cum s-a schimbat totul aici: a • á • áá: ești tu? • bác: bác, la asta aș fi putut crede • ejha: ejha, ​​asta este o surpriză • fíha • fih • fí • fú: fí (ha), ai făcut-o • ha • há • hah • hach ​​• haj • háj • huh • huch: hah, dacă m-aș fi speriat • hí • híí • hjaj • hjáj: hí, hjaj, dar există • i • í • íí: í, pentru că ne spulberă • íha: íha, ceva ce nu au 't seen before • jej • jéj • joj • jojoj • jój • juj: jej, jój, či si si grown up • oh • óh • och • oj • ojej • ojéj • ojoj • ojój: oh, oj, ojój, ce s-a acumulat acolo

2. Exprimă o dorință care dorește: Oh, oh, când vom fi acolo? • eh • eh • eh: eh, eh, dar mi-ar plăcea să conduc.

3. exprimă durerea: oh, oh, când încetează să mă ardă și au: au, doare • ih • íh • oh • och • óho: ih, oh, a pufnit cu fiecare bici de bici jój • juj • júj: da, doare; jujoj, everything me bites • jajaj • jojoj • jujuj • jujuju: jojoj, heaven me, I'll be good

ej 1. exprimă bucurie, veselie, admirație, satisfacție, satisfacție etc. • eh • ech: eh, eh, îmi place • ajaj • ajaj • ceai • ceai • ceai • ceai, ceai, dar e vesel • hei: hei, hei, asta-i viața • haj • haj • hoj • hojoj • hojój • hohój • oj • ojoj • ojój: haj, hoj, strigat de bucurie; oj, ojoj, we will be fine here • jaj • jáj • jajaj • joj • jój • jojoj • juj • júj • jujuj • jujuj: jaj, joj, juj, if I like • juch • jucha • juchachá • hurray • glory ( exprimă bucurie furtunoasă): jucha, hooray, glory, we won

2. p. eh 1 3. str. dar 2

crâng 1 creștere continuă mai mică de foioase al. coniferi • febră • boschet • amar: stejar, mesteacăn, boschet; febră rară, amară

haju este folosit pentru a adormi bebelușul • haja • hajušky • hajušenky • haju: haju, haju, hajušky, pisicile s-au dus după pere (rykanka); Te bag în pat, haj, haja, haj; clipi de ochi, trage un pui de somn, hajušenky, haj (Rázusová-Martáková) • há-ha • há-há • čí-či • či-čí • či-chi: vocea mamei tăcute repetă: -chi • buvi -buvi • beli • beliže • hali: Hai pe degetele tale, buvi-buvi (Rázus); Beliže mi, beli, îngerul meu alb (cântec popular) • šš • ššš: šš, ššš, copilul adormit a fluctuat

pădure 1. suprafață mai mare acoperită continuu cu copaci • munte: pădure de brazi, munte de brad • dumbrăveală (pădure mică): mesteacăn • luncă (pădure umedă de foioase de câmpie): pajiști dunărene • taiga (pădure densă siberiană)

šš, ššš se folosește în silențierea al. a dormi copilul • chi-chi • chi-chi • chi-chi: shh, chi-chi, și-a calmat copilul • haja • haju • hajušky • hajušenky • haj • há-ha • há-há (numai când dormi): haja, haju, ha-ha, și-a adormit fiul

haj, háj 2 1. p. dar 1 2. p. ej 1

a dormi 1. a fi într-o stare de obicei de somn. depozitat în poziție înclinată: dormiți pe pat, zonă de relaxare • det. al. expr.: a scârțâi • a scârțâi • a zvârcoli • a zvârcoli • a zvâcni • a zvâcni • a vâna • a vâna • a zâmbi • a zâmbi • a zâmbi • a vâna • a vâna: a vâna: un copil clipește dulce, buva • expr. drichma: toată noaptea I nedrichmal • expr. sforait (de obicei dormi greu): sforăie două ore • pejor. a muri: a murit toată dimineața • expr.: plâns • pâlnie • fraz. expr. respira terci • sunați. expr. sufla (respira tare în timpul somnului): suflă, suflă în camera alăturată • nar. expr. gabbat: gabal ar minți și el la prânz • culcați-l: lăsați-l în pace, este deja culcat • să doarmă (dormi undeva peste noapte): Unde ai petrecut noaptea azi? • rămâneți peste noapte (dormiți undeva peste noapte) • faceți un pui de somn • expr.: pui de somn • sforăit • pui de somn • pui de somn • sumbru (parțial, uneori dormit prost): pui de somn lângă carte • somn (lung, dormit mult) • eclozare • eclozare • eclozare (dormit mult inutil)

hajčiar p. conduce

șofer care conduce ceva: șofer de turmă • vânător • învechit. fumător (care conduce ferma)

a apăra p. a fuma 1

a încălzi 1. a menține focul aprins; folosiți ca combustibil • puneți foc: în cuptor încă fum, puneți foc • sunați. expr.: foc • torță (intensivă): ard cărbune în plăci; ne luptăm de dimineață

hajda p. mutați 1, 2

hybaj 1. indică obicei. mișcare viguroasă, rapidă îndepărtare • mișcare • haide • haide: și el se mișcă, coboară în partea de sus a saniei • du-te • du-te • diluează hajda: s-a urcat pe bicicletă și hajdy • šup • šups: šup, šups și nu mai era

2. exprimă o instrucțiune, o ordine de a părăsi un loc, o instrucțiune de abordare, o instrucțiune de a începe ceva • șerpi • șerpi • se diluează. hajda: hyajaj, hajda, lasă-mă să nu te mai văd aici • hai • hai să mergem: hai, hai, nu ai ce face acolo • mută • mută: mută, mută la roboți • vărsat • vărsat pentru tine

hajdákať p. deșeuri 1

risipă 1. risipi ceva • risipă: pierde inutil, pierde timp; deșeuri de forțe în locul greșit • irosire (ceva): irosirea materialului • irosirea • irosirea • irosirea: irosirea, irosirea talentului său • expr.: hacking • rătăcire (nesăbuită): rătăcire, timp de rătăcire și toți banii • pierdere • expr. ucide: de îndată ce pierd cu tine, omor timpul • vorbesc. aluat: nu-i place mâncarea melcilor • cheltui • cheltuie • cheltuie (risipiți bani): cheltuiți, cheltuiți mulți bani • vorbiți.: cheltui • împrăștiați: împrăștiați încet economiile • vorbiți. expr. risipitor • carte. dilua. deșeuri (Hviezdoslav) • nar. deșeuri (Rysuľa)

hajde p. mutați 1, 2

dráb membru al serviciului de ordine și securitate armată din Ungaria • pandúr (funcționar armat sau servitor al domnului în Ungaria) • hajdúch (servitor oficial armat în Ungaria)

dansul se mișcă în dans; efectuați un dans • răsuciți-vă • vă răsuciți: îi place să danseze, se răsucește, se agită în dans • vorbește. răsucire: cântă toată seara, răsucesc pe podea • vorbesc. twist (who): twist girl, dans cu o fată • expr.: shake • loit • jump • hop: shake in ritmul swing; fetele sar vesel, hop • preiau • împletesc (picioarele) (mișcă-i cu picioare cu îndemânare în timp ce dansează): tineretul preia rezko, împletit (picioarele) într-un ritm cu muzică • expr.: dubasiť • stomp • bârfă • dubbit (când dansezi de obicei stomp, stomp): burlaci fierbinte dubasia, stomp • nat.: dupanovať • dupajčovať (Kálal) • expr.: ghemuit • scârțâit (rezko): tinerii ghemuiți în jur, scârțâiau, strigau de bucurie • învechire. hajduku (teren de dans) • argou. gem

a rătăci 1. a umbla fără țintă • a rătăci • a rătăci • a rătăci • a rătăci • a vorbi. rătăcire: rătăcire prin oraș toată dimineața, rătăcire prin oraș; a rătăci, a rătăci prin casă; rătăcitori, amăgitori • nar. brílať (Zguriška) • expr.: glisați • să vă frământați • să bateți • să vorbiți. expr.: a se poticni • a se împiedica • a se sparge: Unde se trage, se tarează, se lovește, se împiedică? • expr.: caută • caută: toată ziua (zilele) căutând undeva • expr.: a petrece • a sta • a sta • a se confunda • a se confunda (adesea înșelător): copiii colindă curtea; toată lumea greșește aici, confuză • expr.: a se mângâia • a mormăi • a se mângâia: tinerii se mângâie, spionează pe străzi • nár. hang out (Rázus) • sunați. expr. a măcina (chiar și cu o anumită intenție): a măcina în jurul orașului; nisip pentru băieți • expr.: a se usca • a se usca (a merge inactiv): a se usca pe plaja • expr. a îmbrățișa (Tajovský): doar a îmbrățișa în jurul pub-urilor • nar. jurnal (Čeretková)

2. îi place să rămână în afara casei • a rătăci: a rătăcit de când era copil, rătăcind • expr.: rumble • lanfárár • nár. drndať (Kálal) • subšt. loitering (inactiv): lanfáril, loitering toată ziua • expr.: fluier • falanță • hangout • vorbește. dilua. vagabundovat • învechit.: dracu • dracu • hause • subšt. vrăji • călătorie • rătăcire • expr. drumeție (din loc în loc): călătorește, rătăcește prin lume

hajdúiť, ​​hajdúšiť p. roaming 2

hajdy p. mutați 1, 2

hajenkať, hajinkať p. dormi 1

apăra 1. a apăra împotriva a ceva (mai ales cu arme, forță) • a apăra: a apăra, a apăra patria, a vieții • a apăra • a apăra • a apăra (de obicei prin argumente): a apăra, a apăra poziția cuiva, credințe; apără, apără pe cei slabi • protejează • protejează • protejează (nu permite interferențe adverse): protejează, apără natura, protejează-ți onoarea

2. a preveni realizarea a ceva • a preveni • a nu permite: a preveni, a preveni pe cineva îndrăgostit; îl împiedică, nu-i permite să se întoarcă acasă • împiedică: împiedică jocul (de ex. la hochei etc.) • împiedică • vânătoare • giulgiu: împiedică, ne refuză accesul, ne împiedică accesul • frustrează fiecare inițiativă, împiedică fiecare inițiativă • apel. șuncă • frânează (împiedică ceva prin decelerare): ciocănit, inhibând răspândirea acestuia

a apăra 1. a proteja împotriva intrării, furtului etc. (ca un pădurar) • pază: păduric, păzesc via, livada • vorbește. expr. a începe: a porni strugurii • a supraveghea • a supraveghea • a proteja: a supraveghea fiara din pădure, a o proteja • a păstra o pază • a avea o pază: a ține o pază peste district, a avea o pază în district • să vorbească. a apăra (a fi apărător)

2. p. apără 1, stai 1 4

protejați asigurați protecție • protejați • luați protecție: copiii trebuie protejați, protejați împotriva rănirilor • păzit • păzit • păzit (protejat de intrare, furt etc.): protejați-vă teritoriul • apărați • apărați (nu permiteți interferențe dăunătoare): natura trebuie protejată de vandali • nar. a depune mărturie: a verifica familia • a apăra • a apăra (proteja cu argumente): a apăra, a apăra pe cei mai slabi • cărți. dilua. scut (Kukučín) • acoperă: tranșeele acoperă soldații • chemă. mulțumesc (ia în siguranță): mulțumește copiilor în fața unui tată supărat

stand 1 1. a fi într-o anumită poziție (obișnuită), a lua o anumită poziție • a fi: clădirea stă aici, a fost încă din secolul trecut; au stat pe masă, erau ochelari; a sta în fruntea mișcării; Cine stă în picioare, cine se află în fundal? • a fi • a fi prezent • a fi prezent • a exista • a exista: sunt, există adversari printre noi; există, există mai multe posibilități

2. (folosit în modul de comandă pentru a sta în picioare!) Nu vă deplasați din loc, opriți activitatea • opriți! • Stop! • Stop! • atenție!: Stai, oprește-te, fii atent, nu poți merge mai departe!

3. să nu funcționeze • să nu funcționeze • să nu: costuri de producție, nu funcționează; ceasul este oprit, apelul nu funcționează. expr. Strike: Mașina lovește

4. a fi de partea cuiva, arătați simpatie, susțineți pentru cineva, ceva • susțineți (pe cineva) • țineți (cu cineva) • țineți (pe cineva): băieții stau lângă profesor, susțineți-l, țineți-l, țineți-l; a susține cerințe juste, a-i sprijini • a ajuta (a oferi ajutor): a ajuta pe cineva, a sta cu cineva în dificultate • a proteja • a apăra: legea protejează, apără interesele copiilor, stă în spatele intereselor lor

5. nu da înapoi, nu renunța la părerea mea • insistă • rămâi la: Stau, insist asupra propunerii mele; Respect aceste opinii • îndemn • insist (solicită cu tărie, aplică): stăm, insistăm asupra cererilor noastre; îndeamnă ca promisiunea să fie respectată • expresiei. stai în cuvânt

6. p. interesează-te 7. p. depind de 8. p. exista 9. p. teren 2

să reziste să reziste la rezistență (armă, forță etc. prin alte mijloace) și astfel să le protejeze siguranța, poziția etc. • Apără-te • Apără-te: Apără-te, apără-te, apără-te, apără-te de contraatacuri • Apără-te: Apără-te în instanță • Protejează-te • Ferește-te • Evită (ferește-te de ceva): Protejează-te de infecție, ferește-te, evită să te infectezi • a rezista • a rezista • a rezista • a rezista: a rezista cu îndrăzneală, a rezista superiorității • a fi reticent • a dilua. a se apăra (ezitant să se apere): reticent în a participa la eveniment • a se opune • a se opune • a protesta (a mă apăra prin cuvânt, cuvânt): a se opune, a protesta împotriva unei decizii nedrepte

a apăra p. apăra

apărător p. suporter 1

un avocat pe care cineva al. apără ceva, apără • avocat: avocat, avocat mama; avocat, avocat al învățăturii ecleziastice • susținător • apărător • protector: susținător al ideii olimpice; Apărător, apărător al tinerilor afectați • Apărător (care apără ceva în mod comun): Apărători ai proiectului • Apărător (Dobšinský) • Kni. protector • învechit. Apărător • diluează. protector (Hviezdoslav) • avocat (reprezentant legal, avocat colocvial în general): a angaja un avocat capabil, avocat • învechit. pravotár • învechit. apologet (avocat al predării, în special ecleziastic)

suporter 1. cineva cineva al. ceva înseamnă: susținătorul oprimat, apărător al drepturilor omului • protector: protector al săracilor • apărător: apărători ai democrației • avocat • avocat: apărător al intereselor noastre • avocat (Dobšinský) • carte. învechit. scut (Vlček) • învechit. Apărător • diluează. dop (Tajovský)

hajkať p. dormi 1

tip de barcă de navă mai mică • barcă: barcă de pescuit, barcă • barcă: navigație • barjă (barcă cu vâsle sau vele): barcă cu vâsle (barcă cu vâsle) • gondolă (barcă venețiană) • vorbesc. šlep (remorcher) • nár. hajov (Rázus, Jégé)

cuvânt hajs pentru conducerea unei ferme • hejsa • hejk: hajs, hejsa, tauri • kajho (Kálal)

hajtman 1. p. Comandant 1, Conducător 2. p. paznic

gardian care cineva al. păzește ceva, protejează: gardianul farului, bodyguard • pază (gardian înarmat): schimbare de pază • dezvoltare. paznic • paznic: paznic pe șantier • protector (care protejează ceva, paznic): gardian al ordinii • crainic (în trecut un paznic de noapte din sat care a trâmbițat timpul) • sunați. învechit.: vartáš • vartár: night vartáš, vartár • învechit.: vachtár (hambar) • vachman (Tajovský) • vorbesc. învechit. varta • hist. hajtman (garda generală) • expr. gorila (bodyguardul unei personalități importante)

Comandant 1. care comandă organizat, obișnuit. grup armat de oameni: comandant al armatei, ordinul comandantului • învechit.: comandant • comandant (Karvaš) • comandant (Tajovský): comandant al regimentului • căpitan (comandant al teritoriului, obiect etc.): căpitan al orașului • duce (în trecut faimosul comandant militar) • hist. hatman (comandant militar): hatman cazac

lider care conduce un anumit grup social, mișcare: lideri politici, sindicali • comandant: comandant de grup • căpitan (în trecut lider al clădirii, teritoriului etc.): căpitan al castelului, orașului • cârmaciu: cârmac de stat • tribun: revolution tribune • chief (tribul principal al genului al.): indian indian • hist. hatman (lider militar): hatman cazac • hist. ataman (conducător cazac) • carte. corife: corife ideologice • chemare. șef • argou. șerif: șef, bandă șerif • argou. bos • vajda (liderul grupului de romi)

încercați să dați o voce pătrunzătoare, înaltă (de obicei din bucurie) • expr. striga: copilul a sărit, a sărit de bucurie • fluierat • wow (pentru a rosti interjecția új): dansatorii urlă, mustră • haháka (a pronunța interjecția hahá) • expr.: țipă • țipă • țipă • bip (înțepător, urlet inconfortabil, țipă): copii țipă, bip sub arcade • pejor. urlet (scoate un sunet pătrunzător, trăgător, neplăcut): urlă de bucurie