Recomandați documente

OPERA SLAVICA X, 2000.3

republica

L E V NIKOLAJEVIČ TOLSTOJ ÎN TRADUCERILE CEHE (ANNA KARENINOVÁ) Olga Čermáková

OPERA SLAVICA X, 2000.3

O tendință similară poate fi observată în traducerea lui Pohl și Křička. Urla de ex. lasă cuvântul barite în text, dar explică în notă că șlep = doamnă. Comentariile lui Hrubý includ, de asemenea, comentarii asupra unor situații. De exemplu. Hrubý comentează interviul prințesei Mjahká, care întreabă despre Țara Păcii. Traducătorul susține cu tărie cititorului că este o prostie, ceea ce ar trebui să fie o dovadă că această doamnă nu are nicio idee despre această chestiune (p. 64, vol. I). Rough explică în continuare cuvinte ambigue, proverbe, puncte de anecdote. Cuvintele sunt de obicei rezolvate prin traducere literală, ștergându-și astfel sensul. Cu toate acestea, aceasta este probabil o intenție. Traducătorul dorește probabil să fie cât mai conștient de original. Pohl și Křička au ales, de asemenea, această abordare.

OPERA SLAVICA X, 2000, 3

dea naca ootcudanust y BomapuHoea

și pcazoBop c dpyztiMU npocumejuiMu

u npudyMbteaa KonctMbyp, Komopuit OH

CKOOKem o moM, KOK OH y otcuda dojKudancR.

dpyzux u dajKe om ce6n ucnumbieaeMoe nyecmeo. Ho e \ sy eo ece 3mo epewi 6biJio HejioeKO u docadno, OH COM ne 3HCUI omuezo: ommoeo nu, nmo nutezo ne euxodwio

la OKuda. u n dooKuda-Jicx ".

vezo-Hu6ydb dpyzozo. (pag. 709). că nu a reușit în glumă. * * în orig. joc de cuvinte atașat: tunul Bvlo evreului, i ia dožidalsia. a cărui semnificație literală este: conduceam un evreu și am întrebat. (J. Hruby, p. 211, vol. III). că jocul de cuvinte intenționat de a aștepta un evreu a eșuat. (A. Pohl.s. 246, vol. III). că jocul de cuvinte .bvlo tunul către evreu "a, .ia dožidalsia" *. nu voia să reușească. * bvlo tun to a Jew - Am avut ceva de-a face cu un evreu, ia dožidalsia-Am așteptat, am așteptat: jocul de cuvinte se bazează pe armonia aleatorie a silabelor do-zida. (P. Křička, p. 227, vol. III) Hrubý împreună cu Křička sunt singurii autori care îl corectează pe autor în mai multe locuri și îl acuză astfel de inexactitatea și inconsecvența operei. Ex.

LUepčauKuů. Tvpoeubw. Kumu u KapenuH. (pag. 381)

A. D. Ščerbackii * stătea în salon. tânărul Ščerbackii. Turovcvn. Kittv și Karenin. * Notă în original din greșeală Oblonsky. (P. Křička, p. 194, vol. 2) Abaterea de la original, în cazul lui Křička, care indică această discrepanță (Hrubý și Pohl au aceeași versiune, dar nu indică inexactitatea) poate fi explicată numai prin faptul că aveau o altă versiune a originalului decât alți traducători, lucru care putea fi dovedit de eforturile lui Křička de a arăta eroarea mașinii într-o notă și de a o pune în perspectivă.

OPERA SLAVICA X, 2000.3

Jaromír Hrubý îl corectează pe autor în altă parte. El se bazează probabil pe cunoștințele sale astronomice. Venus, după ce a apărut pe cerul serii, începe rapid să dispară sub orizont și nu invers.

Ex. . Jleem peuiun nodooKdamb eufe, noica eudnm ejuy Hiace CVHKQ 6epe3M Bempa nepeudem eutue u Kozda ee3Óe 6ydym 3ee3du Medeeduubi. 166) Dar Levin a decis să aștepte până când Venus, acum strălucind sub o crenguță de mesteacăn, a traversat-o * și a văzut clar toate stelele marelui Urs. * Notă Deci tipărit în original. Cu toate acestea, probabil are opusul. (J. Hrubý, p. 208, vol. I) Cu toate acestea, el, împreună cu Pohl și Křička, este cel care face destul de des greșeli de fapt, care provin în mare parte din omonimia ruso-cehă. Cu toate acestea, aceste greșeli minore nu sunt esențiale pentru roman ca întreg. O astfel de eroare a apărut și în următoarea locație. Aceasta este o scenă în care Kitty, Dolly și celelalte femei gătesc fructe și privesc o vrabie care se joacă cu zmeură. Ex. . cmepMceneK

plictisit de eopon, Komopaů ManuHbi. (pag. 549)

Ha nepuna, u, nepeeepnyeb

Pohl (p. 11, vol. III) și Křička (p. 13, vol. III) au fost înlocuite cu căpșuni. Această confuzie s-ar fi putut datora unei asociații greșite, deoarece există mai multe rânduri mai sus în text despre faptul că femeile gătesc căpșuni sălbatice și de grădină. Următorul exemplu aparține și acestei categorii. . Jioewi K03IOJHO. nonaeuiyKJcn Ha nymu. (cu.

Cuvântul K031OJIH este explicat ca 3Mea prin glosar. deci șarpe ceh. De ce traducătorii Hrubý (p. 23, vol. II) și Pohl (p. 28, vol. II) au ales termenul viper în traducere se explică prin omonimia înșelătoare ruso-cehă, 3MeH/viper. Următoarea inexactitate în locul în care Vronsky și-a paralizat calul la curse este considerată o eroare de traducere grosolană. HenoeKoe deuoKeHue, cdenannoe BponcKUM, cnoMano eů cnunv. (cu.

OPERA SLAVICA X, 2000, 3

OPERA SLAVICA X, 2000, 3

Același lucru este valabil și în cazul următor: supa rece Tropa (p. 255), mai exact este o pâine cu ceapă măcinată în drojdie sau în apă, înlocuiește V. Očadlíková pentru mărar (p. 306, vol. I), adică supă de usturoi în mod tradițional ceh. Acest efort de adaptare a denaturat în mod nedorit ideile despre dietă în mediul rural rus din secolul trecut. Cu toate acestea, abordează nucile de traducere cu efort creativ și încearcă să le rezolve cu imaginație. Consider că soluția ei de jocuri de cuvinte este cea mai reușită, deoarece a reușit să păstreze principiul pe care sunt construite în original. Ex. -Jla ny CKcaicume, BeaioecKuú, ueM coeduHHwm KOMHU? -Pa3yMeemcH ueMeHmoM. -Epaeo! A tmo maKoe ueMehm? -Tm, epode pasMamu. »Em. 3aMcaKU. - Q03byotcdafi o6u (uú xoxom, CK03WI BeaioecKuú. (P. 624) "Și ce este cimentul?" "Este o astfel de matlanină. Nu. Mortar." 4 ce este mortarul? ". Ceva ca terciul *." * În originalul există un joc de cuvinte imposibil în cehă, în care Veslovský folosește din greșeală cuvintele răsfățați (terci) în loc de zamazka (chit) (J. Hrubý, p. 100 -101, Vol. III) „Și ce este cimentul?” "Este o astfel de suspensie. Nu. Mortar."

(A. Pohl, p. 246, vol. III)

„Și ce este cimentul? "Este un astfel de terci. Ceva de genul mortar."

(P. Křička, p. 111, vol. III)

„Și ce este cimentul? " Este un astfel de var. Sau nu. Un astfel de mortar. "(T. Hašková, p. 620) În acest caz, jocul de cuvinte se bazează pe similaritatea rădăcinii din cuvintele pa3Ma3m și 3aMa3Ka: Očadlíková folosind bucla. Niciunul dintre traducători nu a rezistat schimbărilor stilistice. Tendința către diminutive poate fi urmărită în toate traducerile mai vechi (cel puțin în Hašková). Fragmentarea este probabil o consecință a efectelor rusei asupra traducătorilor. (Acestea sunt în principal forme de adresare tipice rusești, cum ar fi un porumbel, un porumbel etc.). 27

OPERA SLAVICA X, 2000, 3

OPERA SLAVICA X, 2000.3

nu permite să fie influențat de formularea originalului, ci caută și găsește soluții cehe adecvate care să corespundă sensului rus. Ex. „R 3aexan eufe ne KopMxm. "(p. 207)

cuvinte frumoase nu se găsesc. "

(T. Hašková, p. 217)

Comparați „. privighetoarea nu hrănește povești *. * notă: proverb rusesc

(J. Hruby, p. 260, vol. I)

„. deoarece privighetoarea nu se hrănește cu fabule. "

(A. Pohl, p. 326, vol. I)

„. privighetoarea nu poate fi hrănită cu fabule. ". Nici un privigheto nu trăiește un privighetoare. "Sf. I)

(P. Křička, p. 300, vol. I) (V. Očadlíková, p. 254,

OPERA SLAVICA X, 2000, 3

eu rațional. Anna a decis să se sinucidă și așteaptă rece să sosească a doua mașină, sub care se poate arunca. Nu este posibil să spunem fără echivoc care dintre traduceri este cea mai bună. Nu există încă o definiție a unei traduceri ideale. Fiecare dintre aceste traduceri a apărut la un moment diferit și, prin urmare, este diferită. Fiecare dintre traducători a ales o abordare diferită pentru a face față locurilor de muncă intensive în traducere, în spiritul conceptului care predomina la acea vreme. Traducerea lui Anna Kareninová de Taťjana Hašková (1963) poate fi considerată cea mai modernă din punctul de vedere al cititorului. În opinia mea, această traducere nu a devenit încă învechită, deci nu este încă necesară efectuarea unei noi traduceri. Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că fiecare generație are dreptul la o nouă interpretare a literaturii clasice.

Tolstoi, Tolstoi, Tolstoi, Tolstoi, Tolstoi,

L. N.: Anna Karenina, I, II, III. J Otta, Praga 1890. Traducere de J. Hruby. L. N.: Anna Kareninová, I, II, III. Melantrich, Praga 1929. Traducere de A. Pohl. L. N.: Anna Kareninová, I, II. Sfinx, Praga 1946-7. Trans. P. Křička. L. N.: Anna Kareninová, I, II. SNKLHU, Praga 1956. Traducere de V. Očadlíková. L. N.: Anna Kareninová. MF, Praga 1964. Traducere de T. Hašková.

Original: TojicToří, JI. H.: AHHa KapeHHHa. MocKBa 1998.