Laptele conține toate cele 14 minerale necesare în alimentația umană. O importanță deosebită este conținutul ridicat de calciu și fosfor într-un raport favorabil.
Relația dintre aceste minerale este considerată esențială în nutriție pentru formarea oaselor și a dinților, unde se află 99% din calciu și 85% din fosfor din conținutul total al corpului. Din lapte și produse lactate, o persoană obține până la 56% din necesarul de calciu. Pentru a ilustra, doar aproximativ 11% din legume și 10 din cereale.Doza recomandată de calciu în populația noastră este de doar 50 până la 70%. Aprovizionarea deficitară are un efect advers asupra dezvoltării scheletului și a dinților la copii și adolescenți și se manifestă din ce în ce mai mult prin osteoporoză nu numai la bătrânețe, ci la vârsta mijlocie. Experții au descoperit că femeile care au raportat că consumă lapte în mod regulat când erau tinere aveau o densitate osoasă mai mare decât femeile care îl consumau regulat. Suma în sine nu a fost la fel de semnificativă ca regularitatea aportului său. O componentă importantă a laptelui este vitamina B2, care poate fi obținută din lapte și produsele sale până la 32%.
O sută de grame de lapte integral conține: 3,3 g de proteine, 3,7 g de grăsimi, 4,7 g de carbohidrați, 14 mg de colesterol, 120 mg de calciu, 93 mg de fosfor, 12 mg de magneziu, 3,5 mg de potasiu, 2, 2 mg sodiu, 65 g fier, 42 g zinc, 0,01 până la 0,08 mg (variază în funcție de sezonalitate) vitamina A, 0,09 mg vitamina E, 0,05 mg vitamina B1, 0,15 până la 0,35 mg vitamina B2. Între proteinele din lapte predomină cazeina (82%), lactalbumina și lactoglobulina (12%). Valoarea biologică a proteinelor din lapte este cea mai mare vreodată, până la 98% este utilizată în beneficiul organismului. Majoritatea aminoacizilor din lapte, precum și calciul, sunt legați în cazeină. Lactalbumina și lactoglobulina sunt foarte asemănătoare compoziției cu proteinele din sânge.
Lactoza din zahăr din lapte este ușor de digerat și este o sursă bună de energie. Se compune din glucoză și galactoză. Galactoza, care este necesară pentru dezvoltarea creierului și a țesuturilor nervoase, este deosebit de importantă pentru corpul copilului, are un efect benefic asupra reglării temperaturii corpului și, în plus, are un efect benefic asupra microflorei intestinale, a mișcărilor intestinale și a absorbția mineralelor de calciu, magneziu și fosfor. Comparativ cu alte grăsimi animale, grăsimea din lapte are o digestibilitate foarte bună. În ciuda aportului general ridicat de grăsimi din populația noastră (38% din aportul energetic pe toată durata zilei, comparativ cu cele recomandate în 28), unde ponderea grăsimilor animale este de 70%, este adecvat să preferați grăsimea din pește și grăsimea din lapte din grăsimile animale. Consumul său este necesar și datorită conținutului de vitamine liposolubile A, D, E, K. Problema colesterolului este legată și de consumul de grăsimi. Cercetările arată efectul pozitiv al ionilor de calciu liberi din lapte și produse lactate asupra scăderii colesterolului din sânge.
Adulții sunt îngrijorați de lapte din cauza colesterolului și a conținutului total de grăsimi și susțin un risc crescut de ateroscleroză. Cu toate acestea, atunci când experții au comparat rezultatele cercetărilor epidemiologice din zona montană cu caracterul lactat și cerealier al dietei cu zona de câmpie cu un aport mai mare de calorii, grăsimi și proteine din dietele predominant de carne și grăsimi, au descoperit o incidență semnificativ mai mică a simptome de risc de ateroscleroză.
Deoarece tendințele moderne în nutriție necesită o reducere a aportului de grăsimi saturate și colesterol, producătorii extind în mod constant producția de tipuri de lapte și produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi. De exemplu, degresarea laptelui la 2% reduce conținutul de energie cu 22%, conținutul de colesterol cu 43% și conținutul total de grăsimi la 48%. Cu toate acestea, nu trebuie să ne facem griji cu privire la grăsimile din lapte, în special pentru copii și, prin urmare, acestea ar trebui să consume lapte plin cu grăsimi și, respectiv, semigras. Numai la copii cu antecedente pozitive, resp. cu afectarea metabolismului lipidic, trebuie făcută precauție.