93 rezultate găsite (1 pagină)
a avea -u m. Învinge un adversar în șah prin capturarea unui rege
au 1, mater, apel telefonic. mamă -tere D și L -teri mn. -tere -í -iam -iach -ami ž.
1. mama, mama: amabil, grijuliu m.;
stará m. în raport cu nepotul;
krstná m. reprezentantul copilului la botez;
fi pe m., după m-eri seamănă cu o mamă;
2. mama animal: vtačia m.
● expr. otcu-mater într-adevăr;
→ mut (copil) sau propriu m. nu înțelege;
expr. a bate pe cineva care nici măcar nu-l deține m. nu recunoaște foarte;
stare brută. în păcate: o lovitură, tunet la m-e! diavol m.! câinelui m-e cu tot
au 2 am ned. este folosit
Eu. în plin sens lexical.
2. proprii pentru un scop (pentru o perioadă de timp): m. în stoc, m. de vânzare;
m. colecție pentru plăcere, m. bomboane pentru bebeluș
3. a ține, a depozita; a purta: m. carte în mână, m. copil în genunchi, m. lanț pe gât
4. propriu (după ce a încercat să obțină ceva, apucă pe cineva), realizează: are deja două titluri;
după o săptămână o au îl prind
5. fi înrudit: m. sora, părinții;
m. doi copii naște, naște
6. a fi într-o companie, prietenos, úr. ap. contact cu cineva: m. cunoscuți, m. pytača, m. menajera;
apel telefonic. ce au împreună? Nu vreau nimic cu el m.
9. a lua în considerare: m. muncitor la fel de capabil;
îl are echipat
10. a îndemna, a conduce: ei trebuiau să fim politicoși
11. împreună. cu relație. expresie și inf. vys. existența și posibilitatea de a realiza povestea: (nu) are pe cineva de trimis, nu are încotro, m. ce să mănânce
● m. ceva împotriva cuiva la obiect;
m. ceva cu cineva socializează (intim);
m. cu cineva, cu ceva de făcut, în roboți intrarea în contact;
m. ceva de la cineva a mea, a dobândi;
expr. nici măcar nu mă are respingere;
are ce și-a dorit ce merită
II. ca verb modal
1. (cu inf.) exc. a) necesitate, necesitate, obligație: m. să învăț multe, să plec acasă mâine b) posibilitatea acțiunii: ce ar trebui să facă? de unde știu? c) proximitate, probabilitate de realizare: ar trebui să vină într-un moment, ar trebui să se facă d) condiționalitate: trebuie să vii târziu, mai bine să nu mergi e) opinie străină: acesta ar trebui să fie noul lider este
2. împreună. s opyt. zam. un inf. are importanța intensă a necesității: are ceva de făcut pentru ca aceasta să se întâmple;
are ceva de etalat
III. apel telefonic. în funcția verbului limită (cu inf.) stare pregătitoare înainte ca evenimentul să aibă loc (care nu se realizează): ar fi trebuit să-l sfâșie, sufocat;
se plânge de parcă ar fi fost pe punctul de a muri
IV. în funcția verbului existențial a) (cu desemnarea proverbială sau complementul subiect) apariția cuiva, ceva într-un anumit loc al. existența unei anumite poziții, stări, caracteristici ale unei persoane al. lucruri în legătură cu subiectul: ai prânzul în bucătărie;
unde este stiloul tău m. zâmbește pe față;
m. (de la) fiul unui sportiv;
are proprietăți după tatăl său, are talent după mama lui;
obrajii sunt albi b) (coroborat cu accesorii pentru propoziții, cu elementele esențiale în A și cu numer.) diferit. stări, timp, numerice etc. date din punctul de vedere al persoanei în cauză: astăzi avem căldură;
acum avem iunie;
avem exact opt ore;
lapte, unt, pâine - avem cincizeci de coroane
● pe care o are din nou? ce vrea ai altceva? Mai vrei ceva? nu-ți pasă Nu conteaza;
o ai cu mine a) Îți datorez b) Te voi răzbuna
ÎN. ca verb formal și formează un sens. unitate cu baza atașată. m. (în A) al. o altă parte a vorbirii; ca aceasta. a) proprietatea persoanei al. la: m. curaj fii curajos, m. flexibilitate să fie flexibil b) poziția, funcția (la locul de muncă etc.): m. funcție (membru al Parlamentului), m. avantaj, m. Legea c) definirea conținutului (unități de măsură): un minut este de 60 de secunde d) rozlič. stări, corpuri. al. suflet. sentimente: m. febră, m. (peste) treizeci (de ani);
m. bucurie bucură-te, m. frică fie frică;
(ne) m. Îmi place pe cineva, m. pofta de mâncare pentru ceva;
m. planifică, planifică ceva plan e) diferit. statutul persoanelor în raport cu alte persoane: m. dragoste, respect pentru cineva, m. autoritate în studenți, m. ajuta pe cineva f) participarea la o activitate, acțiune, într-o companie. živote ap.: m. lectura prelegere al. ascultați prelegerea;
m. supraveghere, m. share, participare la ceva;
m. nuntă, absolvire, înmormântare;
(ne) m. timp, m. după sezon;
m. grăbit Grăbiți-vă
VI. ca o cataramă în articulație. cu participarea pacientului, exc. condiție ca urmare a evenimentului finalizat: m. ordonat, m. răsplată promisă, m. beat;
măsura -y ž. planta parfumata de lunca cu flori mov, pantofi. Mentha;
matador -un m. toreador: spaniol m.;
a confunda -ta/-ce -tajú/-cu nedok.
2. expr. a-ți face griji, a-ți face griji: m-a lui un vis dificil;
în cap avea o amintire
● expr. în capul lui m-a este confuz
matern, mesaje. matern
matematician -y -ček ž.;
matematică -un mn. -ci m. expert în matematică;
matematică -y ž. știința relațiilor spațiale și cantitative ale lumii reale; subiect relevant: mai mare, aplicat, setat m., cad de la m-y;
matematician -un m. apel telefonic. profesor al. student la matematică;
matematician -y-an b.
2. esență materială, material, substanță: natural, brut m.;
jazyková m.
1. substanță al. rezumat al produselor simple, din kt. se produce ceva: stavebný m.;
rochie dintr-un bun m-u;
salvarea m
2. lucruri, date, cunoștințe etc. ca mijloc de învățare al. realizarea a ceva: scris, partituri, arhivare, m. personal, m. pentru antrenament;
colecta cercetare m.;
materialist -u m.
1. susținător al materialismului, op. idealist
2. obicei. peior. care preferă interese materiale, materie, binefăcător, op. idealist;
materialist adj.: m. viziune asupra lumii;
m. abordare;
materialist -y -tiek ž.;
materializare -adică ž. cărți. materializare: m. idei;
materialism -mămică.
1. filozof. direcție interpretând lumea la bază. principiu material, op. idealism: vulgar, mecanic m. filozof. directii; → dialectică m.
2. obicei. peior. prioritizarea interesului și beneficiului material;
material [-n-] s. filozof. un rezumat al fenomenelor materiale, corporale, în contrast cu idealul, op. ideal
material acc.: m. a securiza;
material și tehnic adj. referitoare la material (Ref. 1) și tehnici: aprovizionare m-e
substantiv adj. drepturi. referitoare la dreptul material
materialitate -și b.
material adj. în ceea ce privește materia, latura materială a lucrurilor al. fenomen, material, op. spiritual: m-e înseamnă, condiții, resurse, m-a bază;
m-e are nevoie, op. spiritual;
material adj.: m-é pierderi, costuri;
m-á studiu;
maternitate -și b.
1. provenind de la mamă, înrudit cu mama; mama: m. sentiment, m-é inima, m-á dragoste;
semnul m-é matern;
discurs m-á, m. limba învățat de la părinți, mama (în) faptă
2. amintește de o mamă, grijuliu: m-á îngrijitor, grijuliu
● ia ceva cu laptele meu din copilărie;
uter -e -níč ž. partea femelelor și femelelor animalelor superioare în care se dezvoltă fătul;
matern adj.: m-é cânepă având flori feminine, op. cânepă fină
1. origine maternă; matern: m-e lapte;
m-á datorie;
semnul m-é de la naștere și pren. emblemă ereditară;
rochie m-é, vacanță m-á;
m-á scoala instituție pentru educația copiilor preșcolari
2. dilua. amintește de mamă, maternă: m-á tandrețe
3. kt. este baza, punctul de plecare; original: m. cursa, club;
portavion m;
biol. celula m-á;
geol. m-á rock;
albine. m. úľ;
2. perioada înainte și după naștere: doze în m-e
1. slăbiți partea șurubului cu filet intern: strângeți, slăbiți m-u
2. a avea. elemente dispuse după anumite reguli în rânduri și coloane
3. numele fondurilor și culturilor de auto-ajutorare. asociații fondate în min.: M. slovenská;
M. srbská;
mamă -un m. apel telefonic. membru, lucrător al. susținător al lui Matica slovenskej;
mamă -y -an b.;
mama 1 -y -ček ž. zdrob. k 1
mama 2 -y -ček ž. hypok. k mama (adică 3): m. pământul;
expr. M. binevoitor, ceresc! (invocarea emoțională a Fecioarei Maria)
matrice adj. k 3: m-é roky 1863 - 1875;
matrice adj. k 1, 2: m. fir;
metoda m-á;
matika -y ž. studiu. argou. matematică (subiect)
1. femeie în raport cu copilul ei; mama: m. multiplă, așteptată, amabilă, grijulie m.;
deveni m-ou;
grijă de m-u și copil;
stará m. în raport cu nepotul;
slobodná m. fără soț legal;
2. femelă animal având pui;
albine. Regina albinelor
3. cineva al. ceva la care al. ce are o persoană ca copil la o mamă: m. teren, m. natură;
expr. M. ceresc, divin! (exclamație emoțională, invocarea Fecioarei Maria)
5. apel telefonic. uter
● mut (copil) sau propriu m. nu înțelege;
ce m., o asemenea Katka;
matern adj. k 4, 5
matne, matno acc.: m. să strălucească;
m. a suna;
mátoha -y -toh b. fantomă (adică 1): a se teme de m-y;
● expr.: umbla ca m. absent;
palid ca m. foarte
mat 1 ned. și doc. tehnologie. modificați, modificați suprafața obiectelor astfel încât să nu fie strălucitoare: m-nu lemn, sticlă
mat 2 ned. și doc. şah. argou. d (áv) let mat
mentă adj.: m. decoct
mat adj.: poziția m-é
confunda ned. expr.
2. a-și face griji, a deruta: are un sentiment rău;
are o întrebare în cap
confuz acc.: m. fluctua;
expr. m. Joaca
saltea -un m. covor flexibil înclinat: m-e la pat;
sârmă, gonflabilă m.;
saltea adj.: umplere m-á
matriarhal adj.: m. trib
matriarhat -u m. hist. forma societății ancestrale, în kt. mama are poziția de conducere;
matrice -e -ríc ž. ciudat.
1. matriță pentru presare, turnare diverse. produse, pentru reproducere, etc: kovová m. pentru turnarea scrisorilor, m. pentru apăsarea înregistrărilor gramofonice
2. desen al. text de copiat;
matrice adj.: înregistrare mică, lift, funcție publică;
m membru
matrice adj.: m. hârtia
registru -y -rík ž.
1. úr. carte cu evidența nașterilor, căsătoriilor și deceselor cetățenilor: extras din m-y;
biserica m., farská m.
grefier -un m. cine conduce registrul;
grefier -y-an b.;
matroană -y -rón ž.
1. Femeie în vârstă demnă: nobil roman m-y
2. expr., comun peior. (mai în vârstă) femeie puternică;
saltea -un m. învechit. marinar;
saltea -y -zok ž.
1. învechit. bluză bleumarin al. un capac
2. pomn. saltele apel telefonic. rochii de saltea;
matroză adj. kt. are o croială ca rochie bleumarin: rochie m-é, m. un colier
matura -y -tour ž. absolvire: trece m-u și pren. ridică-te pentru ceva
1. student în timpul absolvirii
2. care are liceul. studii absolvite;
absolvind -y -tiek ž.;
absolvire -y -it r. examen final pentru mijloc. școală: trece m-u, fii după m-e;
absolvire adj.: examen m-á;
m-é întâlnire la aniversarea absolvirii
a absolvi ned. și doc. (u) susțineți examenul de absolvire a școlii
matuzalemský adj. k Matusalem (persoană biblică de bătrânețe)): m. vârstă