Când lumea se deschide după pandemia COVID-19, multe lucruri în societate, economie și locul de muncă nu vor mai fi așa cum ne amintim de ele. Un uriaș experiment forțat de muncă în masă de acasă, cauzat de o pandemie, va dura probabil mai mult decât credeau mulți.

office

Mai ales companiile de tehnologie iau acest concept foarte în serios. De exemplu, Facebook le-a spus recent angajaților că ar putea lucra de acasă pentru restul anului. Un sondaj realizat de Gartner în rândul companiilor financiare de vârstă a constatat că 74% dintre organizații intenționează să mute permanent unii angajați să lucreze de acasă. Global Workplace Analytics estimează că, la sfârșitul pandemiei, 30% din forța de muncă va lucra de acasă cel puțin de câteva ori pe săptămână.

Dacă această schimbare are loc, tehnologia va juca un rol mult mai important decât înainte. Instrumentul de videoconferință Zoom sau software-ul Slack chat ar trebui să devină parte a vieții de zi cu zi după o pandemie. O notă secundară: Faptul că am putut să privim camerele de zi ale colegilor, să le vedem copiii și animalele de companie în timpul unei pandemii ar putea duce la un sentiment mai mare de empatie și la o atmosferă mai relaxată la locul de muncă.

Experiența de a lucra de acasă ar putea aduce, de asemenea, un echilibru mai bun între viața profesională și orele de lucru mai flexibile, inversând tendința pe termen lung de mutare în locuri mari și costisitoare de lucru.

Software cum ar fi conferințe video și aplicații de chat, de ex. Zoom, Slack, Echipe Microsoft, Google Meet. Aceste aplicații au ajutat angajații să colaboreze atunci când nu au putut ajunge la birou. Datorită adoptării rapide, este probabil ca oamenii să utilizeze acest software chiar și după întoarcerea la locul de muncă, chiar și în moduri noi.

Deși unii au cunoscut aceste aplicații înainte, mulți au trebuit să învețe să se folosească și să se orienteze într-o serie de întâlniri video, conversații digitale și corespondență. Și odată ce vor afla asta, vor dori să le folosească atunci când se vor întoarce la birou. La urma urmei, instrumentele de productivitate precum Slack și Microsoft Teams pot oferi un mod mai eficient de interacțiune. Acestea centralizează comunicarea și facilitează accesul tuturor resurselor, cum ar fi documente și foi de calcul. În plus, acestea fac posibilă revenirea la discuțiile care au avut loc deja.

Creșterea dramatică a utilizării acestor servicii a relevat, de asemenea, câteva deficiențe, în special în ceea ce privește protecția vieții private și a securității, dintre care câteva au fost deja soluționate. Cu toate acestea, angajații și șefii lor vor dura ceva timp pentru a se adapta la noile moduri de lucru.

Trecerea la locul de muncă de acasă a stârnit interesul unor companii pentru tehnica urmăririi angajaților. Angajatorii folosesc software cum ar fi Aware, ActivTrak, Time Doctor sau Teramind pentru a monitoriza productivitatea, temându-se că informațiile sensibile pot fi scurse sau timpul de lucru pierdut. Acest lucru este mai frecvent în organizațiile care nu au multă experiență lucrând de acasă. Acest tip de supraveghere poate afecta și situația, iar angajații se vor simți prost, așa că conducerea ar trebui să soluționeze acest lucru.

Pe măsură ce am părăsit birourile în timpul pandemiei și am început să ne bazăm mai mult pe tehnologie, și programul de lucru s-a schimbat, nu întotdeauna în bine. Pentru unii, rezultatul negativ neașteptat a fost o creștere a numărului de întâlniri online - conform Time is Ltd. din februarie până în aprilie la dublu. Numărul participanților a crescut, de asemenea, cu 18%. Din fericire, durata lor medie a fost redusă cu 10 minute. Deși datele provin dintr-o singură regiune a lumii, există dovezi că cultura întâlnirilor se schimbă în altă parte.

Este greu de spus dacă este un lucru bun. Se știe că întâlnirile subminează productivitatea, dar în cazul coronavirusului, situația este puțin mai complicată. Mai mulți oameni care lucrează de acasă înseamnă, de asemenea, interacțiuni mai spontane - oamenii vorbesc cu colegii la cafea sau la prânz. Prin urmare, este bine să creați un program al întâlnirilor planificate. Dacă întâlnirile sunt planificate mai degrabă decât improvizate, oamenii pot fi mai productivi. Pe de altă parte, o comunicare mai intensă duce, de asemenea, la organizații mai bine coordonate. Interacțiunile ajută și la combaterea sentimentului de izolare.

În ceea ce privește creșterea numărului de apeluri video și avalanșe de echipaje video, acesta este probabil doar un fenomen temporar, deoarece o pandemie ne împiedică să întâlnim de fapt oameni. Cu toate acestea, ceea ce poate să nu revină la normal chiar mai târziu este prelungirea zilei noastre de lucru. Angajații se conectează pentru a lucra mai devreme la aplicații și răspund la întrebări și cereri mai târziu seara.

Un studiu Microsoft privind utilizarea globală a echipelor a constatat că timpul mediu dintre prima și ultima utilizare a echipelor a crescut cu mai mult de o oră de la începutul până la sfârșitul lunii martie. Desigur, zilele mai lungi de lucru nu înseamnă că oamenii muncesc mai mult. Ziua de lucru este împărțită prin pauze mai lungi, deoarece oamenii trebuie să-și amintească lucrurile și să aibă grijă de copii.

Dacă facem cea mai mare parte a muncii online, crește și timpul petrecut la echipamentele noastre de lucru. Potrivit RescueTime, timpul total petrecut pe desktopuri și laptopuri a crescut cu 12% la mijlocul lunii martie - până la șapte ore în fiecare zi. Pe baza datelor din China și Italia, se poate presupune că acest interval nu va scădea în viitor.

Pe de altă parte, coronavirusul ar putea să ne îmbunătățească în colaborare, să ne umanizeze, să ne permită să facem conexiuni mai profunde și mai distractive într-un mod pe care nu l-am găsi niciodată în birou. Aceste relații mai profunde, combinate cu practici de lucru mai flexibile, permit ceea ce se numește „muncă agilă”. Acest nou mod de lucru este mai puțin ierarhic, mai colaborativ și permite oamenilor să-și facă treaba mai bine.

Este important să ne dăm seama că toate aceste schimbări și beneficiile lor vor fi disponibile în primul rând lucrătorilor cunoașterii, adică persoanelor mai educate și plătite. Astfel, este probabil ca acestea să exacerbeze disparitățile economice și de altă natură existente, deoarece cei care lucrează în sectoare cu venituri mici, cum ar fi comerțul cu amănuntul, produsele alimentare și depozitarea, de asemenea, trebuie să facă față consecințelor unei pandemii. Cu toate acestea, unii cred că orice transformare a forței de muncă ar putea aduce rezultate pozitive.

Pentru angajatori, acest lucru ar putea însemna accesul la o gamă mai largă de talente. La rândul său, pentru angajați, flexibilitatea sporită înseamnă un echilibru mai bun între viața profesională și viața personală.