scurta descriere
Descărcați VOLUMUL 45 NUMĂRUL 2. psihologie și patopsihologie.
Descriere
VOLUM 45 NUMĂRUL 2
psihologie și patopsihologie
INSTITUTUL DE CERCETARE A PSIHOLOGIEI ȘI PATOPSIHOLOGIEI COPILOR BRATISLAVA 2010
Comitetul editorial: F. Baumgartner, Institutul de Psihologie, Academia de Științe din Republica Cehă, Brno J. Dan, Facultatea de Educație, Universitatea Masaryk, Brno M. Groma, Facultatea de Educație, Universitatea Comenius, Bratislava D. Heller, Institutul de Psihologie, Academia de Științe, Republica Cehă, Praga D. Kováč, Institutul de Psihologie Experimentală SAS, Bratislava Ľ. Páleník, Institutul de Cercetare în Psihologie și Patopsihologie a Copilului, Bratislava L. Požár, Facultatea de Educație, Universitatea din Trnava, Trnava I. Sobotková, Facultatea de Arte, Universitatea Palacky, Olomouc E. Szobiová, Facultatea de Arte, Universitatea Comenius, Bratislava Š. Vendel, Facultatea de Arte, Universitatea din Prešov, Prešov
Psihologia copilului și patopsihologia, 45, 2010, nr. 2, p. 99-112.
STRESUL MAMEI ÎN TIMPUL SARCINII CA ANTECEDENT AL PROBLEMELOR COMPORTAMENTALE ÎN COPILARIE1
LUCIE FOLTOVÁ2 - LUBOMÍR KUKLA2 - VLADIMÍR SMÉKAL3 2 3
Institutul de Cercetare pentru Pediatrie Preventivă și Socială, Facultatea de Medicină, Universitatea Masaryk, Brno, Republica Cehă Institutul de Cercetare a Copiilor, Tinerilor și Familiei, FSS MU, Brno, Republica Cehă
STRESUL MAMEI ÎN TIMPUL SARCINII CA ANTECEDENT AL DIFICULTĂȚILOR COMPORTAMENTALE ÎN COPILĂRIE
Rezumat: Scopul lucrării a fost de a evalua în ce măsură stresul mamei în timpul sarcinii poate afecta unele aspecte ale comportamentului problematic în timpul vârstei școlare mai mici. Analiza a fost făcută cu utilizarea datelor din Proiectul ELSPAC (Studiu longitudinal european al sarcinii și copilăriei). Respondenții au fost mame ale copiilor născuți între 1.3.1991 - 30.6.1992 cu reședința permanentă în districtul Brno-oraș. Au completat chestionarele despre ele la sfârșitul puerperiului; și despre copiii de 7 și 11 ani. La 11 ani de vârstă a copiilor, și profesorii au completat datele despre comportamentul lor. Pentru măsurarea stresului în timpul sarcinii, a fost utilizat Inventarul evenimentelor de viață; Chestionarul Goodman SDQ a fost utilizat pentru măsurarea comportamentului problematic al copiilor. Rezultatele arată că stresul prenatal al mamelor însărcinate are o anumită influență asupra dificultăților comportamentale ale copiilor și, prin urmare, evenimentele stresante din timpul sarcinii pot fi considerate ca unul dintre antecedentele problemelor de comportament ale copilului la vârsta școlară mai mică. Influența este mai puternică la vârsta de 7 ani; slăbește la vârsta de 11 ani, mai ales la fete. Cuvinte cheie: stres, evenimente de viață în timpul sarcinii, dificultăți de comportament și emoționale, vârstă școlară mai mică
Analizând datele cercetărilor longitudinale, studiul caută un răspuns la întrebarea despre cum pot fi legate unele aspecte ale comportamentului problematic în perioada școlii mai mici 1 Lucrarea a fost scrisă cu sprijinul grantului IGA al Ministerului Sănătății din Republica Cehă nr. NS 9669-4. Ajuns la 25.1.2010. L.F., LF MU, Institutul de Cercetare pentru Pediatrie Preventivă și Socială, Bieblova 16, 613 00 Brno, Republica Cehă E-mail: [e-mail protejat]
STRESUL MAMEI ÎN SĂRDINȚĂ
ȘI COMPORTAMENTUL PROBLEMEI COPILULUI
STRESUL MAMEI ÎN SĂRDINȚĂ
ȘI COMPORTAMENTUL PROBLEMEI COPILULUI
STRESUL MAMEI ÎN SĂRDINȚĂ
Tabelul 1 Corelația dintre evenimentele de viață ale mamelor și scorul total al dificultăților copiilor în perioadele monitorizate Întregul set de ŽUD SDQ 7 SDQ 11 SDQ 11U
Explicații: ŽUD - evenimente de viață ale mamelor în a doua jumătate a sarcinii SDQ 7 - completat de mamă despre copil la șapte ani, scor total SDQ 11 - completat de mamă despre copil la unsprezece ani, scor total SDQ 11U - completat de profesor despre copil la unsprezece ani, scor total * - p ≤ 0,05 ** - p ≤ 0,01 Se aplică și tabelelor 2-5. Tabelul 2 Corelația dintre evenimentele vieții materne și scalele SDQ individuale din chestionare
ES CP HI PP TD ES CP HI PP TD ES CP HI PP TD
ŽUD, 150 **, 122 **, 134 **, 109 **, 182 **, 131 **, 105 **, 152 **, 061 *, 149 **, 029, 073 **, 056 *, 046, 063 *
,041, 144 **, 404 **, 551 **
Explicații: ES (Simptome emoționale) - scara simptomelor emoționale CP (Probleme de conduită) - scara comportamentului problemei HI (Hiperactivitate-neatenție) - scara hiperactivității și lipsa de concentrare PP (Probleme de la egal la egal) Total Difficulties) - scara problemelor totale
ȘI COMPORTAMENTUL PROBLEMEI COPILULUI
STRESUL MAMEI ÎN SĂRDINȚĂ
25 20 15 10 5 0 A5 batjocură, amenințări
A9 - vătămare corporală
A11 bârfe, minciună
A15 - luarea și distrugerea lucrurilor materiale
FIG. 1 Frecvența relativă a manifestărilor de agresiune în grupul examinat
15 10 5 0 O6 ridicol, amenințări
O10 - vătămare corporală
O12 bârfă, minciună
O16 - luarea și distrugerea lucrurilor materiale
FIG. 2 Frecvența relativă a simptomelor victimei în grupul examinat
agresiunea cu simptomele victimei, apoi rezultatele indică faptul că elevii percep comportamentul agresorului mai diferit decât simptomele victimei. Comparația personalității și caracteristicile sociometrice ale participanților la intimidare Analiza diferențelor de personalitate și caracteristicile sociometrice a inclus indivizi care dețin un singur rol, adică nu am luat în considerare indivizii care joacă atât rolul agresorului, cât și al victimei în echipă. Am lucrat,
PERSONALITATE ȘI SOCIOMETRIE
desigur, numai cu elevii din grupa 2 care au completat chestionarul HSPQ. Rezultatele sondajului de cercetare indică diferența dintre participanții la agresiune în ceea ce privește personalitatea și caracteristicile sociometrice. 1. Comparația personalității și a caracteristicilor sociometrice ale agresorilor și ale indivizilor neutri Elevii menționați de colegii de clasă drept agresori sunt mai influenți decât elevii neutri, ceea ce înseamnă că au o influență mai mare asupra evenimentelor din clasă, ceilalți colegi de clasă le oferă mai mult, dar sunt și mai puțin populari . Rezultatele au fost semnificative la nivelul de semnificație p 30) este suficient pentru a utiliza aceste metode. REZULTATELE PRE-CERCETĂRII Măsurarea atitudinilor educaționale ale părinților cu un chestionar În cercetarea preliminară, am analizat atitudinile educaționale ale părinților în scale de atitudine individuale în raport cu beneficiul copiilor lor. Diferențele găsite între mediile în scale de atitudine individuale în raport cu nivelurile de beneficii au arătat conexiuni semnificative în scala de control. Prezentăm rezultatele în tabelele 1-3. Cea mai mare valoare medie a controlului se găsește în grupul de beneficii până la 2,0 (succes școlar bun). Se manifestă în tendința părintelui de a conduce copilul dintr-o poziție de superioritate decisivă, strictă și viguroasă, subordonare puternică, indiferent de
ATITUDINILE EDUCAȚIONALE ALE PĂRINȚILOR
Tabelul 1 Valori medii ale controlului, neputinței, concentrării și distanței părinților în raport cu nivelurile de bunăstare ale copiilor lor Atitudine educațională
până la 1,5 până la 2,0 Control peste 2,0 Total până la 1,5 până la 2,0 Neajutorare peste 2,0 Total până la 1,5 până la 2,0 Concentrație peste 2,0 Total până la 1,5 până la 2,0 Distanță peste 2,0 Total
16 9 12 37 16 9 12 37 16 9 12 37 16 9 12 37
4 7 1 1 2 4 5 2 3 3 5 3 2 3 2 2
13 14 12 14 14 11 14 14 14 13 10 14 8 9 8 9
8,00 10,89 8,92 9,00 8,38 7,67 9,00 8,41 8,25 8,67 8,42 8,41 5,13 5,56 5,17 5,24
2.582 2.522 2.811 2.819 3.739 2.693 2.954 3.219 2.864 3.041 1.782 2.544 1.893 1.590 1.850 1.770
Tabelul 2 Compararea semnificației statistice a diferenței dintre mediile atitudinilor educaționale ale părinților în raport cu beneficiul copiilor lor - ANOVA
Control * Neajutorarea Beneficiului * Concentrația Beneficiului * Distanța Beneficiului * Beneficiul
3.445 0,429 0,073 0,178
,043, 655, 929, 837
sentimente și dorințe. O atitudine nedorită din punct de vedere educațional mărturisește presiunea crescândă, cerințele părintelui asupra rezultatelor școlare bune ale copilului. Sub influența acestei presiuni, copilul încearcă să îndeplinească cerințele părintelui și să obțină rezultate bune la școală. Valoarea medie relativ scăzută în grupul de beneficii până la 1,5 (succes școlar foarte bun) indică capacitatea părinților de a conduce un copil fără a sublinia predominanța acestora
ȘI SUCCESUL ȘCOLAR
Tabelul 3 Corelații între atitudinile educaționale ale părinților și beneficiile copiilor
Control * Neajutorarea Beneficiului * Concentrația Beneficiului * Distanța Beneficiului * Beneficiul
,411, 157, 066, 102
,169, 025, 004, 010
ATITUDINI EDUCAȚIONALE ALE PĂRINȚILOR
Tabelul 4 Valori medii ale controlului, neputinței, concentrării și distanței în atitudinile mamelor și taților Controlul atitudinii educaționale
Părinte mamă tată împreună mamă tată împreună mamă tată împreună mamă tată împreună
24 13 37 24 13 37 24 13 37 24 13 37
1 4 1 7 2 2 3 8 3 2 2 2
14 13 14 14 6 14 10 14 14 9 7 9
AM 8,79 9,38 9,00 10,33 4,85 8,41 7,38 10,31 8,41 5,71 4,38 5,24
SD 3.007 2.501 2.819 2.014 1.463 3.219 2.163 2.097 2.544 1.681 1.660 1.770
Tabelul 5 Compararea semnificației statistice a diferenței dintre mediile atitudinilor educaționale ale părinților în raport cu sexul lor - ANOVA
Control * Neajutorarea părintelui * Concentrația părintelui * Distanța părintelui * Părintele
0,367 74,658 15,826 5,275
,549.000.000.028
construirea carierei, îngrijirea gospodăriei, care se manifestă printr-o comunicare insuficientă cu copilul, interacțiuni limitate, control insuficient etc. Printre altele, acest lucru poate fi cauzat de respingere, lipsa de interes față de îngrijirea și creșterea copilului, care este văzută dincolo de forța lor, precum și de experiența negativă a mamei cu creșterea în copilărie, care se reflectă în creșterea necorespunzătoare a părinților. Dimpotrivă, valorile scăzute ale scorului găsite la părinți indică un mic sentiment de neputință educativă sau lipsa acesteia. Descoperiri interesante în atitudinile educaționale ale mamelor și taților sunt indicate în scara de concentrare. Valoarea medie ridicată indică îngrijirea excesivă, îngrijorarea copilului din partea tatălui. Relația cu copilul este adesea plină de tensiune, neliniște, curiozitate, tendință de supraprotejare sau tendință de
ȘI SUCCESUL ȘCOLAR
Tabelul 6 Corelații între atitudinile parentale și sexul părinților
Controlul * Neajutorarea Beneficiului * Concentrația Beneficiului * Distanța Beneficiului * Beneficiul
,102, 825, 558, 362
,010, 681, 311, 131
ATITUDINILE EDUCAȚIONALE ALE PĂRINȚILOR
Tabelul 7 Valori medii ale factorului cognitiv și ale factorului calităților emoționale în atitudinile părinților în raport cu nivelurile de bunăstare ale copiilor
până la 1,5 până la 2,0 cognitive peste 2,0 Total până la 1,5 până la 2,0 calități emoționale peste 2,0 Total
16 9 12 37 16 9 12 37
1,0 2,0 1,7 1,0 1,0 1,7 1,0 1,0
3,7 5,3 3,7 5,3 2,0 2,7 3,0 3,0
2.063 3.222 2.361 2.441 1.396 2.000 1.611 1.613
0,854 1,167 0,594 0,966 0,370 0,333 0,583 0,494
ȘI SUCCESUL ȘCOLAR
Tabelul 8 Comparația semnificației statistice a diferenței dintre mediile factorilor atitudinii educaționale ale părinților în raport cu beneficiul copiilor lor - ANOVA F Factor cognitiv * Factor beneficiu al calităților emoționale * Beneficiu
Tabelul 9 Corelații între factorii identificați ai atitudinilor educaționale ale părinților și beneficiul copiilor lor
Factor cognitiv * Factor beneficiu al calităților emoționale * Beneficiu
Capacitatea 10 Valori medii ale factorului cognitiv și factorului calităților emoționale în atitudinile mamelor și taților Factor
mama tată împreună mama calități emoționale tată împreună cognitiv
24 13 37 24 13 37
1,0 1,3 1,0 1,0 1,3 1,0
5,3 3,7 5,3 3,0 2,0 3,0
2.500 2.333 2.441 1.569 1.692 1.613
1,068 0,770 0,966 0,569 0,318 0,494
coeficienții ambilor factori monitorizați se corelează semnificativ (p ≤ 0,05) cu beneficiul copilului (Tabelul 9). La evaluarea factorului cognitiv (trei adjective) în cazul mamelor, găsim diferențe în comparație cu evaluarea copiilor de către tați. Mamele își consideră copiii ca fiind mai puțin reușiți, mai puțin înțelegători și mai puțin rapizi, în timp ce pentru tați copiii lor sunt destul de reușite, destul de înțelegătoare și destul de rapide. Faptul sugerează că mamele au cerințe mai mari asupra rezultatelor educaționale ale copilului, se așteaptă ca acesta să aibă mai mult succes la școală. Factorul calităților emoționale este evaluat de părinți (mame și tați) în același mod, copilul este destul de valoros pentru ei, destul de prietenos și destul de apropiat (Tabelul 10). În niciun caz
ATITUDINI EDUCAȚIONALE ALE PĂRINȚILOR
Capacitatea 11 Compararea semnificației statistice a diferenței dintre mediile factorilor atitudinii educaționale ale părinților în raport cu sexul lor - ANOVA
Factor cognitiv * Părinte Factor calități emoționale * Părinte
Tabelul 12 Corelații între factorii identificați ai atitudinilor educaționale și sexul părinților Factor cognitiv * Parinte factorul calităților emoționale * Părinte
ȘI SUCCESUL ȘCOLAR
ATITUDINI EDUCAȚIONALE ALE PĂRINȚILOR
ȘI SUCCESUL ȘCOLAR
Rezumat: Lucrarea prezintă rezultatele cercetării prealabile a atitudinilor educaționale ale mamelor și taților elevilor din clasa a II-a în raport cu succesul școlar al copiilor lor. S-a demonstrat că controlul (conducerea) copilului are un efect special asupra realizărilor școlare. Cel mai bun beneficiu (media notelor de până la 1,5) este obținut de studenții cu conducere optimă. Controlul ridicat este asociat cu beneficii bune (media punctajelor 1.5-2.0). Rezultatele au indicat, de asemenea, o neputință educativă ridicată, o concentrație emoțională excesivă și distanța părinților în contact cu copilul. Cuvinte cheie: atitudini educaționale parentale, control, neputință, concentrare emoțională, distanță, beneficiu mediu
Mgr. Greta ŽÚBOROVÁ este doctorand intern la Departamentul de Studii Pedagogice, Facultatea de Educație, Universitatea Tehnică din Trnava. El cercetează problema succesului școlar al copiilor și tinerilor, în special în ceea ce privește relația cu caracteristicile mediului familial (atitudini educaționale ale părinților, stiluri de educație în familie). Acest număr este, de asemenea, subiectul disertației sale.
Scurtă informație Psihologie și patopsihologie a copiilor, 45, 2010, nr. 2, p. 170–184.
IERTAREA ȘI RELAȚIA SA CU STRATEGIILE DE MANAGEMENT ÎN CONTEXTUL DIFERENȚELOR DE GEN
LINDA ULICKÁ1 - MARTA POPELKOVÁ2 1 2
Departamentul de Psihologie Aplicată, Universitatea din Constantin Filosoful, Nitra Departamentul de Științe Psihologice, Universitatea din Constantin Filosoful, Nitra
IERTAREA ȘI RELAȚIA SA CU STRATEGII DE COPING ÎN CONTEXTUL DIFERENȚELOR INTERSEXUALE
Conflictele sunt o parte naturală a vieții noastre. Cu toate acestea, există diferite modalități de a face față acestora. Ele pot fi transformate într-o spirală crescândă de furie, ură și distrugere, sau invers, într-o soluție care susține și reînnoiește relația. 24 mai 2010. L.U., Škultétyho 30, 949 01 Nitra - Klokočina E-mail: [e-mail protejat]
3 În ultimii cincisprezece ani, vârsta medie a bărbaților slovaci care se căsătoresc a crescut cu 5,8 ani, pentru femeile slovace a crescut cu 5,5 ani; Potrivit sociologilor, aceste schimbări demografice se datorează în principal schimbării stilului de viață al tinerilor. Statisticile privind sănătatea (2006; 2008) arată o scădere accentuată a natalității în Republica Slovacă, care a scăzut din 1985, când a atins 90.198 nașteri, până la 51.137, înregistrate în 2007. În legătură cu numărul tot mai mare de studenți universitari, să prezinte date statistice pregătite de Institutul pentru informații și prognoze ale educației, potrivit cărora în perioada 1990-2006 numărul studenților cu normă întreagă și cu jumătate de normă la universitățile slovace din gradul I și II a crescut de peste trei ori (Řádek et al., 2007).