Alegerile prezidențiale din Republica Moldova au avut loc în propaganda pro-rusă. În cele din urmă, candidata europeană Maia Sandu a câștigat împotriva voinței de la Kremlin.

kremlin

Fostul ministru al Educației și prim-ministru al Moldovei a câștigat alegerile din noiembrie cu 57,7% față de președintele actual Igor Dodon, devenind prima femeie în acest post. Spre deosebire de fostul președinte, victoria Maiei Sandu va însemna cel mai probabil relații mai strânse cu statele europene.

Pe lângă combaterea corupției, Sandu solicită încetarea misiunilor de „pace” ale Rusiei în Transnistria. Transnistria a fost mult timp o regiune a Moldovei ocupată de ruși, la granița cu Ucraina.

Cu toate acestea, noua președintă declară că dorește să mențină relații pozitive cu Rusia, în special datorită procentului semnificativ de moldoveni care lucrează în Rusia.

Maia Sandu candida deja la alegerile prezidențiale din 2016, când Dodon a învins-o. A menținut relații foarte strânse cu Rusia. Deja în timpul campaniei electorale din 2016, mass-media pro-Kremlin a împărtășit mai multe acuzații nefondate și dezinformări cu privire la persoana ei.

În 2016, tema migrației era încă relevantă, care a răsunat în timpul mai multor campanii electorale. Una dintre informații a fost o presupusă promisiune a unui lider european că, în cazul victoriei sale, Moldova va accepta 30.000 de migranți sirieni. Cu toate acestea, nu există dovezi care să justifice această afirmație.

Mai târziu, în special în timpul serviciului primului ministru al lui Sandu, mass-media pro-Kremlin a acuzat-o că promovează interesele oligarhilor internaționali sau răspândește informații că este condusă de CIA americană.

În timpul campaniei electorale prezidențiale din acest an, mass-media pro-rusă a vorbit în mod regulat despre finanțarea campaniei lui Sandu. Urma să fie plătit în principal din străinătate.

Alte dezinformări au vorbit despre un scenariu catastrofal în cazul câștigării lui Sandu. Potrivit acestora, în cazul victoriei candidatului pro-european, ar fi trebuit să urmeze proteste similare celor din Belarus sau Kârgâzstan.

Acuzațiile și acuzațiile nefondate împotriva candidatului moldovean au fost „degustate” pe teme deja tradiționale înșelătoare, precum problema drepturilor persoanelor LGBTI. Acuzațiile de legalizare a căsătoriilor între persoane de același sex, într-o societate puternic tradițională precum Moldova, provoacă o opoziție considerabilă.

Pe măsură ce Maia Sandu a câștigat și protestele anunțate nu au avut loc, victoria ei, ca de obicei, este atribuită surselor de informații pro-Kremlin filantropului american George Soros.

Ca și în cazul afirmațiilor anterioare, acestea nu au fost justificate. Conform legislației moldovenești, dacă unul dintre candidații străini ar fi finanțat, ar fi exclus din alegeri. Totuși, acest lucru nu s-a întâmplat.

Potrivit site-ului moldovenesc de verificare a faptelor StopFals, dezinformarea s-a răspândit nu numai în format digital pe internet sau televiziune, ci și sub formă fizică, în special sub formă de pliante.

Moldova nu face excepție

Agențiile media și informaționale pro-ruse au desfășurat în mod tradițional campanii de dezinformare și propagandă în țările post-sovietice în timpul alegerilor. Rusia vede în continuare fostele republici sovietice drept zona sa de interes și, prin urmare, amestecul în treburile interne ale acestor țări nu este nimic ieșit din comun.

Alegerile parlamentare din Georgia au avut loc și în octombrie anul acesta. Țara, care a cunoscut o invazie și o ocupație rusă în 2008, a devenit și ținta propagandei de la Kremlin. Încercarea Rusiei de a perturba legăturile Georgiei cu puterile și organizațiile occidentale s-a manifestat prin răspândirea propagandei prin politicieni, ONG-uri finanțate de Kremlin și activiști care simpatizează cu vecinul nordic al Georgiei.