termen

Pierderea în greutate este destul de dificilă. Întreținerea este și mai dificilă. În ciuda deceniilor de progrese științifice în ceea ce privește înțelegerea consumului și consumului de energie, creșterea în greutate după pierderea în greutate rămâne în continuare cea mai mare problemă în tratamentul obezității. Ce am trecut cu vederea în această ecuație a bilanțului energetic? Când ne gândim la această problemă, cred că merită să ne întrebăm dacă trăim pentru a mânca sau mâncăm pentru a trăi. Există o diferență uriașă. Având în vedere abundența alimentelor din mediul nostru, majoritatea dintre noi ar trăi pentru a mânca. Dar ce ne determină să o facem, ce motivație sau, mai simplu spus, care sunt factorii unui comportament sănătos și nesănătos?

În general, intervențiile de stil de viață sănătos, inclusiv dieta, exercițiile fizice și strategiile comportamentale, cum ar fi înregistrările nutriționale, s-au dovedit a fi eficiente pe termen scurt pentru pierderea în greutate.

Cu toate acestea, lipsa de conformitate cu participanții, combinată cu existența unui comportament nesănătos, va aduce o revenire la greutatea sa inițială pe termen lung. Conform cercetărilor privind sănătatea cardiovasculară și modificările factorilor determinanți ai sănătății, scorul dietetic al populației SUA s-a modificat minim între 1988 și 2008 (de la 0,3% la 1,4% între 1999 și 2008), iar nivelul de inactivitate fizică a scăzut doar cu 7-10% de la 1999-2006. În plus, se estimează că până în 2020, 43% dintre bărbații americani și 42% dintre femeile americane vor avea un IMC ≥ 30 kg/m2 (adică categoria obezilor). În ciuda riscurilor și beneficiilor identificate asociate cu dieta și activitatea fizică, comportamentele sănătoase tind să fie incredibil de rezistente la schimbări.

Un raport recent al experților în obezitate de la Institutul Național de Sănătate a abordat problema creșterii în greutate după pierderea în greutate. Autorii au evidențiat problema eșecului comportamental, în care pacienții devin dezgustați de un stil de viață strict, mai ales atunci când pierderea în greutate se agravează după primele 6 luni. Autorii au menționat în mod specific că „Efectele inițial pozitive ale pierderii în greutate (cum ar fi sentimentul de performanță, îmbrăcămintea mai potrivită) depășesc efortul cognitiv și fizic necesar pentru a pierde în greutate. Mai târziu, când obiectivul este menținerea unei greutăți potrivite, răspunsul pozitiv este mai puțin comparativ cu efortul necesar pentru a menține același regim. Cu alte cuvinte, costul devotamentului față de această procedură a depășit beneficiile în timp, iar pacienții par să-și justifice comportamentul reevaluând relația preț/beneficiu. Deci, cum putem crește beneficiile pe termen lung prin reducerea costurilor de întreținere a greutății?

Trebuie să înțelegem ce factori permit oamenilor să mențină cu succes comportamentul pe o perioadă lungă de timp. În ultimii ani, cercetătorii care studiază obezitatea și comportamentul au început să descopere strategii care includ includerea gândirii conștiente pentru a susține sustenabilitatea unui comportament sănătos. Gândirea conștientă, sau a fi conștient, este definită ca: a fi conștient de momentul prezent și a acorda atenție experienței unui moment dat, fără judecată. Această atenție duce la o conștientizare pură a propriilor noastre gânduri, precum și a mediului unei anumite persoane, în care observă ce se întâmplă, dar în loc să reacționeze, mintea vede aceste gânduri ca fiind lipsite de sens. Cu toate acestea, aceasta nu înseamnă deconectarea de la viața însăși, ci mai degrabă mintea este implicată activ și flexibilă. Gândirea conștientă nu este o tehnică, ci un mod de viață.