șoc cit. exprimă o mișcare ascuțită, rapidă: Șoc sub un tufiș de fân. (Stea)
1. nod tare în lemn, restul ramurii de pe trunchiul copacului, cocoașă: am rulat eu însumi fagul - nodul și cocoașa. (Hviezd.);
pren. O sabie de remușcare părea să iasă din orice vedere. (Numara)
Al doilea nod, nod: prosop roșu, legat într-un nod pe tul (Vaj.)
cățea, -a, cățea femeie. r. câini femele, obișnuite câine domestic;
pren. vulg. femeie obraznică, obraznică;
un blestem grosolan pentru o astfel de femeie: Curva asta mi-a ruinat sora! (Da) Chiar și cățeaua aia, soția lui, să mă îmbolnăvesc mai mult aici. (Jégé) Suka! - Mânia a izbucnit din Hlavaya. (Urb.);
sukin syn (Štítn.) înjurături grele;
femeie, femeie, femeie. r. zdrob.
răsucire, -ia, -ie adj. m. text. folosit pentru înfășurare, filare, înfășurare: s. mașinărie
plinte, -rne, -rne femei. r. o cameră, un atelier în care funcționează mașini de înfășurat
1. (co) răsucire, înfășurare, tricotat, filare, răsucire, înfășurare: s. fir, frânghie, sfoară, sfoară;
A învățat să înfășoare sârmă. (Letz) Există paie de paie. (Hor.);
apel telefonic. ți-ai răsucit barba (Hor.);
pren. baza. Soarele a suflat prin firele aurii ale razelor (Count) strălucind. Bastonul este ca o ceață - pradul (Steaua) de deasupra bastonului este o ceață.
● sunați. cu. (si) mâneci (de ex. pentru a lucra, pentru a lupta) pentru a pregăti, pentru a pregăti, pentru a termina: Frați, hai să avem un spirit o dată, să ne rostogolim mâinile. (J. Kráľ) Bătrânul tată și-a suflecat mânecile, astfel încât să știe cum să-l prindă. (Taj.)
2. (co) a înfășura, a înfășura firele, fire pe ceva (de obicei pe o bobină): Când țesea, își înfășura bobinele. (Furgonete.)
3. expr. (cuvinte etc.) a vorbi, a vorbi: Cu reticență, cuvintele lui Gazovic au fost încet reticente. (Laz.) Odată ce începeți să vă aruncați proverbele și zicalele, numai Iuda însuși vă va înțelege. (Fel.) Și veți juca prostii fără pregătire? (Karv.)
4. expr. (ce) (mult) să facă ceva, să creeze, să producă: Spuneau povești despre iubiri fericite pe care cineva le învârtea undeva pe o mașină de duplicat. (Contele) A sfâșiat ordinele rigide ale legii Habdaj, care a atras patru generații. (Heck.) Cum poate o persoană matură să răsucească versurile toată viața? (Os.)
5. expr. (ce chiar și fără ea.) a bea, a mânca repede, lacom, fără măsură, cu o înghițitură (mâncare, băutură): p. bere, vin, apă;
Rachiu de coniac pe un pahar. (Jes-á) Long glgmi este un spirit. (Karv.) Nu pot fi forțați unul în celălalt mult timp. [mesele] lor încep să se răsucească. (Steinh.) Un demihn pe masă și căpitanul cățelei și zeilor. (Urb.) Vă puteți scoate gâtul din gât. (Kuk.);
opusul. ghemuit, -și, -hei
|| termină expr. Trageți încet: o mână de muncitor, strângând un pachet de bancnote, iese din buzunar. (Karv.);
pren. Un cântec de sfârșit (Jes-á) a fost cântat pe cocoașele îndepărtate. Cineva a cântat. Însoțește ochiul în timp ce fumul se ridică în aglomerări deasupra lor (Kuk.)
opusul. Genuflexiune
naiba, -hh, -nu pot. nar.
1. Mergeți fără țintă dintr-un loc în altul, încurcându-vă: futând peste tot castelul. (Jégé) Bonina este acoperită, e dracului prin casă. (Kuk.)
2. (ce) să cauți: ochiul futește urgent (Stea);
El dracu 'ceva acolo, aplecându-se în cele din urmă în colibă. (Kuk.) A futut ceva în dulap. (Rys.)
drepturi. debut, succesiune la legea predecesorului: singular, universal p.
succinite [vysl. -nyt], -u omule. r. min. haina de chihlimbar, -un om. r. învechit. Haină: Clothers se laudă că este un val. (Kuk.)
femeie, -y femei. r. apel telefonic. o fabrică de pânză al. țesături de pânză
súkenko, -a, -niek stred. expr. pânză;
un anumit fel de pânză: smocuri atârnate cu sabii și diverse pânze. (Kuk.)
pânze, -gâturi și pânze, -nori de. (nár. i súkence, -niec stred. i súkeniaky, -ov m.) pomn. apel telefonic. pantaloni de pânză: un băiat în cârpe albe, etanșe (Krno);
Își îmbracă haine noi duminică după-amiază. (Urb.) A prăfuit cârpe noi. (Pr. King) Băieții ca o curea, în pânze. (Pluti)
pânză adăuga. m.: cu. însoțitori;
s-a producție, p. industrie;
s-a market (Vlč.);
1. alcătuit din pânză;
pantaloni s-é, picături s-é, bluză s-á, vestă s-á;
s-á sole (Gab.);
s-é onuce;
cu. costum (Kuk.);
Al 2-lea apel. producerea pânzei: s-á: fabrika (Taj., Jil.)
soukmeňovec, -vca mascul. r. un membru al unui trib (națiune) în raport cu alți membri ai aceluiași trib (națiune): colegii maghiari, Polovci (Vans.);
Selectați numai verii cei mai apropiați. (Gheaţă);
contemporanii lor, cu secole în urmă germani s-au stabilit aici (Ondr.)
1. parte a îmbrăcămintei pentru femei care acoperă corpul de la talie în jos: scurtă, lungă s.;
inferior, superior s. în îmbrăcăminte populară;
neted, pliat, adunat, clopoțel, sport, seară, s. franceză;
lână, mătase, pepit. s., iarnă, vară s.;
semăna, stoarce s-u;
A expirat, scuturându-și fusta. (Min.);
pren. expr. despre o femeie: Un bărbat slab va face multe prostii pentru o fustă. (Skal.) Juro este nebun după fiecare fustă. (Ráz.) Pentru fustă, pierdeți rațiunea în acest fel. (Stod.)
● sunați. expr.: rămânem la mamă, mama e-e independentă;
așezat pe s-i al mamei, așezat pe s-i al mamei rămânând acasă, fără a merge nicăieri;
a păzi femeia s-e să fie mereu acasă cu femeia;
2. Îmbrăcăminte antică pentru bărbați și femei, acoperind corpul de la gât până la genunchi: El era îmbrăcat în alb. da o fusta legata cu o funie. (Zgur.);
un bărbat în fustă neagră (Tat.) în reverendul preoțesc, în sutana;
fustă, -y, -nok și fustă, -y, -čekek žen. r. zdrob. expr. k 1;
fustă, -un centru. și femei. r. zvel. expr.
1. expr. fusta: scurta s.;
noaptea s. (Fig., Zel.);
Fusta cretată și-a bronzat cizmele entuziasmate. (Pr. King) Era îmbrăcată în aur pentru fustă. (Molid) Fusta ei atârnă pentru totdeauna. (Podj.)
2. nár. bluză de pânză: Mă întind pe fustă. (J. Kráľ) Camera este acoperită cu haine: fuste, buzunare, pruclei, dolomani. (Ráz.-Mart.). fuste de copii mici asemănătoare unei fuste: Gunar se enervează și rupe fusta lui Janek. (Ráz.-Mart.)
skirter și un bărbat. r. apel telefonic. peior. aventurier, omule: Se zvonea că ar fi un skirter. (Krno);