SET CIRESE (nu va fi)
Marián Amsler după o piesă de A. P. Cehov
Traducerea jocului Cherry Orchard: Vladimir Strnisko
Dramaturgie: Andrea Domeová
Scenă și costume: Marija Havran
Muzică de scenă: Slavo Solovic
Cântece: Milan Vyskočáni
Versuri: Peter Lipovský
Regizat de către: Marián Amsler
Persoane și distribuție:
Ľuba, actriță (ĽUBOV ANDREJEVNA RANEVSKÁ) - Marta Sládečková
Aňa, fiica ei, elevă a conservatorului (AŇA) - Dominika Zeleníková
Barbara, fiica ei vitregă, dramaturg (VARIA) - Rebeka Poláková
Leo Gajev, fratele ei, actor/regizor (LEONID ANDREJEVIČ GAJEV) - Ady Hajdu
Jaroslav Lopachin, membru al Consiliului municipal, fiul culiselor (JERMOLAJ ALEXEJEVIČ LOPACHIN) - Lukáš Latinák
Peter Trofimov, student la conservator (PETER SERGEJEVIČ TROFIMOV) - Pavol Šimun și. h.
Boris Piščik, regizor de teatru (BORIS BORISOVIČ SIMEONOV-PIŠČIK) - Miroslav Noga
Šarlota, Ľubina švagriná, actriță (ŠARLOTA IVANOVNA) - Szidi Tobias
Simon Jepichodov, iluminator, 22 de nenorociri îl sună (SEMION PANTELEJEVIČ JEPICHODOV) - Marián Miezga
Dasha, șoaptă, barman, fată pentru orice (DUŇAŠA) - Zuzana Konečná
Domnul Firs, Director clădire (FIRS) - Peter Šimun
Šaňo, agentul lui Ľubin, se numește Alexander (JAŠA) - Róbert Jakab
Om fără adăpost, fan teatru (ONORABIL) - Tomáš Mrekaj
Livada de cireși în 2015. Marián Amsler a adaptat piesa lui Cehov într-un mod original. A transformat ferma într-un teatru, transformând proprietarii și locuitorii conacului în actori și membri ai ansamblului de teatru. I-a pus într-o situație cunoscută de multe grupuri artistice. Sunt într-o clădire care nu le aparține, clădirea este veche, are nevoie de renovare, dar nu sunt bani. Nu există o stare de bani, doar bogații au bani și nu sunt filantropi la noi.
Pe de altă parte, de ce nu luptă ansamblul de teatru? De ce simt că singura lor datorie este să încerce, că poziția lor exclusivă este să facă teatru și că lumea din afară nu îi privește?
„Livada de cireși” a lui Marian Amsler aduce o privire din culise asupra teatrului. Ea ridică mai multe întrebări care nu se află în piesa originală, dar simptomele vremii le caracterizează timpul, precum și textul lui Cehov. Personajele lui Cehov se împletesc cu cele ale lui Cehov și, așa cum este obișnuit în opera sa, este imposibil să separi cu precizie lumea artei de realitate. Personajele personajelor se împletesc cu personajele reprezentanților lor, viața eroilor lui Cehov este legată de soarta actorilor.
Ranevská, fratele ei Gajev și moșierul Piščik, au fost descriși de Chekens ca un strat care este autonom, egoist în dorințele sale. Sunt plictisitori pentru ceilalți și nu știu cum să ducă o viață interesantă. Un ceh care a trebuit să lucreze și să-și protejeze familia extinsă de la o vârstă fragedă, care, în calitate de medic, a trăit zile și nopți dificile în condiții inumane, care a ajutat voluntar în epidemia de holeră mortală și care însuși, din datoria civică sau umană, a făcut un pelerinaj foarte obositor și solicitant timp de câteva luni printre exilați, a cunoscut astfel de familii. El a asistat la modul în care aceștia duceau o viață confortabilă și plăcută fără vina lor și nu se puteau identifica cu viziunile și atitudinile lor, mai ales cu orbirea cu care privesc viața și evenimentele din jurul lor, fără empatie cu ceilalți.
Scurtă poveste:
Actrița Ranevská vine din străinătate, din Franța. În teatrul unde a început odată, va juca în producția teatrală Cherry Orchard. Este regizat de fratele său Gajev, un jucător de golf pasionat în privat. Ranevská este un boem neîngrădit. Iubește viața, reușește să petreacă noaptea, îi place teatrul și nimeni nu ar crede cât de adânc din păcate își distruge viața.
Fiica mai mare (fiica vitregă) a lui Ranevská, Barbara, lucrează și ea în teatru ca dramaturg. O relație se dezvoltă între ea și noul om de afaceri bogat Lopachin, dar nimeni nu știe cum va ieși. Pentru Anna, Lopachin este prea simplu și prea bogat. I-ar fi rușine de el în fața prietenilor apropiați și, pe de altă parte, nici măcar nu știe exact dacă Lopachin merită. Adevărul este că nu costă mult.
Lopachin a admirat-o pe Ranevská de când era copil, dar nu o înțelege prea mult pe educata Barbara. Pe de altă parte, el înțelege economia și este singurul care vede că nu arată bine cu teatrul. Îi pare rău și, în timp ce se mișcă în cercurile politice, constată că există o altă șansă. Dar fișierul nu vrea să-l accepte. Și când, în cele din urmă, parlamentul orașului încă aprobă vânzarea clădirii, Lopachin este acolo și intervine activ. Mai mult decât activ.
Fiica mai mică a lui Ranev, Aňa, studentă la conservator, a primit și ocazia în producție, ea va acționa în personajul Anei. Este un vis devenit realitate pentru Ana, ea a fost în teatru de când era mică, se simte acasă acolo și în sfârșit are un personaj aici, chiar și în livada de cireși.
Marea actriță este Charlotte. De asemenea, controlează diferite vrăji și, în general, radiază o atmosferă magică. Charlotte este, de asemenea, dotată din punct de vedere muzical, așa că regizorul decide să introducă melodii în producție.
Teatrul nu are o orchestră live, dar unii actori se pot ocupa și de instrumente. Poate.
Sufletul teatrului este denunțătorul Dáša, care rezolvă relațiile de dragoste cu nefericitul Jepichod, un iluminator și își lasă inima să fie frântă naiv de impostorul Šaň.
Jepichodov, poreclit 22 de nenorociri, ar dori să se numere printre artiști și să încerce să-i surprindă. Devorează cărți, mai ales ca „existențialist”, și îi place să îl citeze pe Nietzsche. Cu mașinațiile sale și citate de neînțeles, reușește să-și tolereze prezența cu suferință. Doar pentru că bietul om este neîndemânatic și încă provoacă unele accidente.
Alexander, care se numește Alex, dar se numește Shan la teatru, este. agent artistic al lui Ranevska. Este tânăr (relativ), frumos, fermecător. Pentru Ranevská și Dáša. Alții pot vedea bine ce fraudator este și cât de ușor trăiește cu banii altora.
Peter Trofimov, un coleg de clasă al fiului lui Ranevská, care a murit tragic, aparține parțial teatrului. Petru și Aňa sunt apropiați unul de celălalt. Relația lor este inacceptabilă pentru Ranevska, motiv pentru care Barbara nici nu o susține. Cu atât mai mult cu cât Trofimov este un radicalist, un nihilist, un realist. Nu vrea să rămână acasă, este atras de o țară străină îndepărtată și vrea să o seducă și pe Ana.
Și mai presus de toate, Firs, un portar „vechi de un secol”, un fost cântăreț de operă căruia îi place să se aplece.
Teatrul repetă „Livada de cireși”, dar nu știu dacă o vor finaliza și nici nu știu dacă vor rămâne în clădirea în care își au sediul în noul sezon. O amenințare atârnă peste teatru, orașul căruia îi aparține clădirea nu are fonduri și intenționează să vândă clădirea. Dosarul ar fi fără un acoperiș deasupra capului!
Cu toate acestea, nimeni nu poate rezolva situația, fiecare are capul plin de Višňový trist și lasă întrebări practice regizorului Piščik și antreprenorului Lopachin, un „prieten al teatrului”.
După cum se dovedește în 1904 cu livada de cireși, știm cu toții: livada de cireși este vândută la licitație și, eventual, către Lopachin.
Și în 2015? Livada de cireși va sau nu va?