Anexa nr. 1 la notificarea modificării, ev. nr.: 2018/01930-Z1A
REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI
1. DENUMIREA PRODUSULUI MEDICAMENTAL
pulbere pentru soluție injectabilă sau perfuzabilă
2. COMPOZIȚIA CALITATIVĂ ȘI CANTITATIVĂ
AXETINA 750 mg: Fiecare flacon conține cefuroximă 750 mg sub formă de cefuroximă sodică.
AXETINA 1,5 g: Fiecare flacon conține 1,5 g cefuroximă sub formă de cefuroximă sodică.
AXETINA 750 mg: Fiecare flacon conține 42 mg sodiu.
AXETINA 1,5 g: Fiecare flacon conține 83 mg sodiu.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
pulbere pentru soluție injectabilă sau perfuzabilă
pulbere albă sau aproape albă
4. DATE CLINICE
4.1 Indicații terapeutice
AXETINE este indicat pentru tratamentul următoarelor infecții la adulți și copii, inclusiv la nou-născuți (de la naștere) (vezi pct. 4.4 și 5.1).
· Pneumonie dobândită în comunitate
· Exacerbări acute ale bronșitei cronice
· Infecții ale tractului urinar complicate, inclusiv pielonefrita
· Infecții ale țesuturilor moi: celulită, erizipel și infecții ale plăgilor
· Infecții intraabdominale (vezi pct. 4.4)
· Profilaxia infecției în operații gastroinstestinale (inclusiv esofagiene), ortopedice, cardiovasculare și ginecologice (inclusiv cezariană)
În tratamentul și prevenirea infecțiilor în care este foarte probabil să apară microorganisme anaerobe, cefuroxima trebuie administrată concomitent cu alți agenți antibacterieni adecvați.
Trebuie luată în considerare îndrumările oficiale privind utilizarea adecvată a agenților antibacterieni.
4.2 Doze și mod de administrare
Tabelul 1. Adulți și copii cu greutatea ≥ 40 kg
Pneumonie dobândită în comunitate și exacerbări acute ale bronșitei cronice
750 mg la fiecare 8 ore
(intravenos sau intramuscular)
Infecții ale țesuturilor moi: celulită, erizipel și infecții ale plăgilor
Infecții complicate ale tractului urinar, inclusiv pielonefrita
1,5 g la fiecare 8 ore
(intravenos sau intramuscular)
750 mg la fiecare 6 ore (intravenos)
1,5 g la fiecare 8 ore (intravenos)
Profilaxie chirurgicală în operații gastrointestinale, ginecologice (inclusiv cezariană) și ortopedice
1,5 g pentru inducerea anesteziei. Două doze de 750 mg (intramuscular) pot fi adăugate la această doză după 8 ore și 16 ore.
Profilaxia chirurgicală în chirurgia cardiovasculară și esofagiană
1,5 g la anestezie indusă, urmată de 750 mg (intramuscular) la fiecare 8 ore pentru alte 24 de ore.
Tabelul 2. Copii cu o greutate de 3 săptămâni și copii cu o greutate de 20 ml/min/1,73 m 2
Nu este nevoie să reduceți doza standard (750 mg până la 1,5 g de trei ori pe zi).
10 - 20 ml/min/1,73 m 2
750 mg de două ori pe zi
750 mg o dată pe zi
Pacienții supuși hemodializei
La sfârșitul fiecărei dialize, o doză suplimentară de 750 mg trebuie administrată intravenos sau intramuscular; în plus față de administrarea parenterală, cefuroxima sodică poate fi adăugată la soluția de dializă peritoneală (de obicei 250 mg pentru fiecare 2 litri de soluție de dializă).
Pacienți cu insuficiență renală supusă hemodializei arterio-venoase continue (CAVH) sau hemofiltrării cu flux ridicat (IC) în unitățile de terapie intensivă
750 mg de două ori pe zi; în cazul hemofiltrării cu flux scăzut, trebuie urmată doza recomandată pentru insuficiență renală.
Insuficiență hepatică
Cefuroxima este excretată predominant de rinichi. La pacienții cu insuficiență hepatică, nu este de așteptat ca această tulburare să afecteze farmacocinetica cefuroximei.
AXETINE trebuie administrat prin injecție intravenoasă timp de 3 până la 5 minute direct într-o venă sau linie de perfuzie sau prin perfuzie timp de 30 până la 60 de minute sau prin injecție intramusculară profundă. Pentru instrucțiuni privind reconstituirea medicamentului înainte de administrare, vezi pct. 6.6.
4.3 Contraindicații
· Hipersensibilitate la cefuroximă
· Pacienți cu hipersensibilitate cunoscută la antibiotice cu cefalosporină
· Antecedente de hipersensibilitate severă (de exemplu, reacție anafilactică) la orice alt tip de agent antibacterian beta-lactamic (peniciline, monobactame și carbapeneme)
4.4 Atenționări și precauții speciale pentru utilizare
Reacții de hipersensibilitate
La fel ca în cazul tuturor agenților antibacterieni beta-lactamici, au fost raportate reacții de hipersensibilitate severe și, uneori, letale. În caz de reacții severe de hipersensibilitate, tratamentul cu cefuroximă trebuie oprit imediat și trebuie luate măsurile adecvate de urgență.
Înainte de începerea tratamentului, pacientul trebuie să aibă în antecedente reacții severe de hipersensibilitate la cefuroximă, alte cefalosporine sau orice alt tip de beta-lactamă. Se recomandă prudență la administrarea cefuroximei la pacienții cu antecedente de hipersensibilitate ușoară la alte beta-lactame.
Tratament concomitent cu diuretice puternice sau aminoglicozide
Dozele mari de antibiotice cefalosporinice trebuie administrate cu precauție pacienților care sunt tratați concomitent cu diuretice puternice, cum ar fi furosemid sau aminoglicozide. În timpul administrării acestor combinații a fost raportată insuficiență renală. Funcția renală trebuie monitorizată la pacienții vârstnici și la pacienții cu insuficiență renală preexistentă cunoscută (vezi pct. 4.2).
Reproducerea microorganismelor insensibile
Utilizarea cefuroximei poate duce la o creștere excesivă a drojdiilor din genul Candida. Administrarea pe termen lung poate multiplica microorganismele insensibile (de exemplu, enterococi, Clostridium difficile), care pot necesita întreruperea tratamentului (vezi pct. 4.8).
S-a raportat colită pseudomembranoasă asociată cu antibacteriene cu cefuroximă și poate varia în severitate de la ușoară la viață. Acest diagnostic trebuie luat în considerare la pacienții cu diaree în timpul sau după administrarea cefuroximei (vezi pct. 4.8). Trebuie luată în considerare întreruperea cefuroximei și tratamentul specific pentru Clostridium difficile. Medicamentele care inhibă peristaltismul nu trebuie administrate.
Datorită spectrului său de acțiune, cefuroxima nu este adecvată pentru tratamentul infecțiilor cauzate de bacterii Gram-negative nefermentante (vezi pct. 5.1).
Interferența cu testele de diagnostic
Utilizarea cefuroximei este asociată cu pozitivitatea testului Coombs, care poate interfera cu testul de sânge încrucișat (vezi pct. 4.8).
Se poate observa o ușoară interferență cu metodele de reducere a cuprului (reactivul lui Benedict, soluția Fehling sau tabletele Clinitest). Cu toate acestea, acest lucru nu ar trebui să conducă la rezultate fals pozitive, care pot apărea odată cu utilizarea altor cefalosporine.
Deoarece poate apărea o falsă negativitate la determinarea glicemiei prin metoda ferocianurii, se recomandă utilizarea metodelor de glucoză oxidază sau hexokinază pentru a determina nivelurile de glucoză din sânge/plasmă la pacienții tratați cu cefuroximă sodică.
Utilizare intracamerală și tulburări oculare
AXETINE nu este destinat utilizării intracamerale (adică pentru injecție intraoculară în camera anterioară a ochiului). După utilizarea intracamerală neautorizată a cefuroximei sodice preparată din flacoane și aprobată pentru administrare intravenoasă/intramusculară, au fost raportate cazuri individuale și combinații de reacții adverse oculare grave. Aceste reacții au inclus edem macular, edem retinian, detașare retiniană, toxicități retiniene, tulburări vizuale, scăderea acuității vizuale, vedere încețoșată, opacitate corneeană și edem cornean.
Informații importante despre excipienți
AXETINE pulbere pentru soluție injectabilă sau perfuzabilă conține sodiu. Acest lucru trebuie luat în considerare de pacienții care urmează o dietă controlată cu sodiu.
4.5 Interacțiuni cu alte medicamente și alte forme de interacțiune
Cefuroxima poate afecta flora intestinală, ducând la o reabsorbție mai redusă a estrogenilor și la eficacitatea redusă a contraceptivelor orale combinate.
Cefuroxima este excretată prin filtrare glomerulară și secreție tubulară. Nu se recomandă administrarea concomitentă de probenecid. Administrarea concomitentă de probenecid prelungește excreția antibioticului și crește nivelul său seric maxim.
Medicamente potențiale nefrotoxice și diuretice de ansă
Se recomandă prudență la pacienții care iau diuretice puternice (de exemplu, furosemid) sau medicamente potențial nefrotoxice (de exemplu, antibiotice aminoglicozidice), deoarece insuficiența renală nu poate fi exclusă în timpul tratamentului cu doze mari de cefalosporine, deoarece insuficiența renală nu poate fi exclusă în timpul administrării unor astfel de combinații.
Determinarea nivelului de glucoză din sânge/plasmă: vezi pct. 4.4.
Administrarea concomitentă de cefuroximă cu anticoagulante orale poate duce la valori ridicate ale raportului internațional normalizat (INR).
4.6 Fertilitatea, sarcina și alăptarea
Există date limitate privind utilizarea cefuroximei la femeile gravide. Studiile la animale nu au demonstrat toxicitate asupra funcției de reproducere (vezi pct. 5.3). AXETINE trebuie prescris femeilor însărcinate numai dacă beneficiile depășesc riscurile.
S-a demonstrat că cefuroxima traversează placenta și atinge niveluri terapeutice în lichidul amniotic și sângele din cordonul ombilical după o doză administrată intramuscular sau intravenos mamei.
Cefuroxima este excretată în laptele uman în cantități mici. Nu sunt de așteptat reacții adverse la doze terapeutice, deși nu poate fi exclus un risc de diaree și infecție fungică a membranelor mucoase. O decizie cu privire la întreruperea alăptării sau la întreruperea/abținerea tratamentului cu cefuroximă ar trebui luată luând în considerare beneficiul alăptării pentru copil și beneficiul terapiei pentru femeie.
Nu sunt disponibile date privind efectele cefuroximei asupra fertilității umane. Studiile asupra reproducerii la animale nu au arătat efecte asupra fertilității.
4.7 Efecte asupra capacității de a conduce vehicule și de a folosi utilaje
Nu s-au efectuat studii privind efectele cefuroximei asupra capacității de a conduce vehicule și de a folosi utilaje. Cu toate acestea, pe baza reacțiilor adverse cunoscute, este puțin probabil ca cefuroxima să aibă un efect asupra capacității de a conduce vehicule și de a folosi utilaje.
4.8 Reacții adverse
Cele mai frecvente reacții adverse sunt neutropenia, eozinofilia, creșterea tranzitorie a enzimelor hepatice sau a bilirubinei, în special la pacienții cu boală hepatică preexistentă, dar fără dovezi de afectare hepatică și reacții la locul injectării.
Categoriile de frecvență asociate cu reacțiile adverse enumerate mai jos sunt estimative, deoarece pentru majoritatea reacțiilor nu au fost disponibile date adecvate pentru a calcula incidența. În plus, incidența reacțiilor adverse legate de cefuroximă sodică poate varia în funcție de indicație.