Autism = (gr. autos = singur și izmus = orientare, stare) este o tulburare de dezvoltare congenitală pe tot parcursul vieții, care afectează dezvoltarea generală a copilului și posibilitățile de educație a acestuia. Este o stare în care dezvoltarea este perturbată în 3 domenii de dezvoltare - triade: perturbarea calitativă a interacțiunilor sociale reciproce, perturbarea calitativă a comunicării, perturbarea imaginației. Manifestările, gradele de autism și gradul de afectare a abilităților mentale generale pot varia în intensitate.
Bilingvism = bilingvism, capacitate de comunicare în două limbi
Disgrafie = incapacitatea de a stăpâni scrisul ca act grafomotor, iar acest fenomen nu este o consecință directă a dizabilității fizice
Discalculia = afectarea specifică a abilităților matematice
Dislialia (termen nou: întreruperea planului sonor al vorbirii) = este incapacitatea de a pronunța și/sau de a folosi corect vocalele limbii materne în conformitate cu standardele lingvistice relevante în vorbire. Perturbarea poate interfera cu intenția de comunicare și poate duce la o inteligibilitate redusă a vorbirii - în timp ce perturbarea primară a planului sonor al vorbirii nu se datorează unei alte dizabilități, cum ar fi de ex. auditive, fizice etc.
Dislexie = incapacitate specifică de a dobândi lectură în ciuda abilităților intelectuale normale, a abordării obișnuite de predare și a fondului sociocultural. Dislexia înseamnă incapacitatea de a stăpâni nu numai tehnica citirii, ci și înțelegerea și înțelegerea cititului.
Disortografie = incapacitatea de a învăța și de a folosi regulile gramaticale, i. ortografie
Gest = mișcare (de obicei, mâna, capul, corpul sau poziția lor intenționată) care exprimă ceva în comunicare
Voce = cea mai mică unitate de vorbire vorbită, sunet vorbit și auzit
Limba vorbita asigură realizarea sunetului a competențelor lingvistice, care reprezintă un sistem de contraste sonore și combinații care disting semnificațiile cuvintelor. În timpul dezvoltării, copilul dobândește abilități lingvistice, modele sonore ale cuvintelor și le conectează simultan cu mișcări articulare.
El joaca
- Funcțional = copilul se joacă cu obiecte în funcție de scopul pentru care sunt destinate (de exemplu, zarurile sunt construite, bunica se scaldă, pieptenele sunt pieptănate etc.)
- Manipularea = copilul manipulează obiecte și le examinează proprietățile
- Rolul = copilul joacă rolul unui personaj sau persoană de basm (de exemplu, joacă un tată, o Scufiță Roșie)
- Simbolic = obiectele reale sunt înlocuite de copil cu alte obiecte sau doar gesturi (în timp ce bea dintr-un pahar, „lipeste o injecție” cu un băț)
- Social = necesită un coechipier, a dat reguli (Memorie)
Integrare = creșterea și educarea copiilor și elevilor cu nevoi speciale în orele școlare pentru copii fără dizabilități și nevoi speciale
Incluziune = este o strategie de predare care respectă diferențele dintre copii și dreptul tuturor la acces egal la educație. Scopul incluziunii este de a construi comunități care să aibă grijă de toți, deschise tuturor și să creeze un mediu în care fiecare individ are o valoare și poate învăța într-un mediu neînfricat și deschis, fără discriminare și prejudecăți.
Strategii de comunicaree = modurile în care comunicăm cu copilul; distingem între strategii de comunicare eficiente și ineficiente
Întârziere mintală nivel redus de dezvoltare a abilităților mentale generale cauzate de dezvoltarea patologică. Se distinge prin grade: MR ușor, mediu, greu și profund
Mutism = (lat. mutus = mut) reprezintă pierderea dobândită a vorbirii pe o bază funcțională, care nu este cauzate de deteriorarea organică a organelor de vorbire. Înseamnă absența sau pierderea vorbirii, care are loc după finalizarea dezvoltării vorbirii, individul este capabil să vorbească și să vorbească. Tăcerea este adesea o stare tranzitorie în care un individ nu vorbește sau răspunde la întrebări, dar poate comunica non-verbal
Abilități narative abilități de povestire, povestiri despre supraviețuitor, povestiri, film etc.
Dezvoltarea întârziată a vorbirii = vorbire, primele cuvinte, primele propoziții apar mai târziu, dar abilitățile lingvistice au un profil normal (aceasta nu este o tulburare a, de exemplu, a structurii gramaticale a vorbirii sau a înțelegerii)
Predictori de alfabetizare Cercetările recente privind dezvoltarea cititului și scrisului permit identificarea mai multor factori la vârsta preșcolară care determină alfabetizarea viitoare a unui copil. Acestea sunt în principal procese de natură lingvistică și se numesc predictori de alfabetizare. Ele pot fi testate și apoi antrenate și întărite cu succes.
Vorbire = ceea ce spune o persoană, o afirmație nu trebuie să fie o propoziție întreagă
Intervenție timpurie ajutorul timpuriu și stimularea dezvoltării copilului
Vorbirea centrată pe copil tipul de vorbire utilizat de adulți atunci când vorbesc copiilor, în special tinerilor, sunt folosiți și termeni precum limba maternă sau limba părintească. Se caracterizează printr-o melodie cântătoare, propoziții simplificate, scurte etc.
Dificultăți specifice de învățare = incapacitatea de a dobândi abilități școlare de bază, cum ar fi vorbirea, vorbirea, citirea, scrierea, numărarea sau raționamentul matematic, cu metode de predare normale, intelectul normal al copilului și mediul socio-cultural adecvat
Disfazie de dezvoltare = dezvoltarea vorbirii afectate, o tulburare congenitală în care un copil este incapabil să învețe limba maternă ușor și rapid în condiții normale de inteligență și mediu; dificultățile se manifestă în principal în formarea cuvintelor și propozițiilor și adesea în înțelegerea vorbirii
Inconsecvență de dezvoltare = repetarea cuvintelor și vorbirea se oprește la vorbire, care se produce între al doilea și al cincilea an de viață; nu sunt considerate o tulburare de vorbire
Stinging = opriri frecvente în vorbire, însoțite de repetare și prelungire a unor părți ale cuvintelor, însoțite de tensiune și efort excesiv al vorbitorului; sunt considerate o tulburare de vorbire.
Horňáková, K.- Kapalková, S. - Mikulajová, M. 2005. Kniha o detskej reči. Editura Slniečko, Bratislava 2005.
- Kerekretiova, A. și colab. 2016. Logopedie. Universitatea Comenius din Bratislava, 2016.