Universitatea Mendel din Brno Facultatea de Agricultură Departamentul de Tehnologie Alimentară Efectele prebioticelor și probioticelor asupra tractului digestiv Teză de diplomă Director: prof. MVDr. Ing. Tomas Komprda, CSc. Pregătit de: Bc. Valeria Kolcunova Brno 2013
DECLARAȚIE Declar că mi-am pregătit teza de diplomă pe tema efectelor prebioticelor și probioticelor asupra tractului digestiv în mod independent și am folosit doar sursele pe care le citez și le enumer în bibliografia atașată. Teza de diplomă este o lucrare școlară și poate fi utilizată în scopuri comerciale numai cu acordul conducătorului tezei și al decanului Facultății de Agricultură, Universitatea Mendel din Brno. pe. semnătura absolventului.
Mulțumiri În acest fel aș dori să mulțumesc supervizorului prof. MVDr. Ing. Tomas Komprd, CSc. pentru comentarii valoroase și Ing. Dr. Pavla Pospíšková pentru cooperare intensivă, disponibilitate și asistență în cercetarea și elaborarea tezei de diplomă. Mulțumirile mele merg și către Agenția de Granturi Interne (IGA) a proiectului nr. TP 5/2012 "Influența nutraceuticelor (acizi grași polinesaturați, probiotice) asupra sistemului imunitar și a funcțiilor fiziologice ale porcilor", prin intermediul căreia a fost posibil să se efectueze cercetări și lucrări de diplomă.
CUPRINS 1 Introducere. 9 2 Revizuirea literaturii. 10 2.1 Istorie. 10 2.2 Terminologie. 10 2.3 Microflora tractului digestiv. 11 2.4 Caracteristicile probioticelor și prebioticelor. 14 2.4.1 Caracteristicile probioticelor. 14 2.4.2 Caracteristicile prebioticelor. 16 2.5 Procesul de introducere a probioticelor. 17 2.6 Mecanisme de acțiune a probioticelor. 21 2.6.1 Aderarea organismelor probiotice. 21 2.6.2 Agregarea organismelor probiotice. 22 2.6.3 Producția de substanțe antimicrobiene. 22 2.6.3.1 Acizi organici. 22 2.6.3.2 Peroxizi de hidrogen. 23 2.6.3.3 Bacteriocine. 23 2.6.4 Probiotice și sistemul imunitar. 24 2.7 Organisme probiotice. 25 2.7.1 Bacteriile lactice. 25 2.7.1.1 Bifidobacterii. 26 2.7.1.2 Lactobacili. 27 2.7.1.3 Enterococi. 28 2.7.2 Bacili. 29 2.8 Avantajele probioticelor. 32 2.8.1 Administrarea probioticelor la porci. 33 2.8.2 Prevenirea și tratamentul diareei. 34 2.8.3 Performanța porcilor. 36 2.8.4 Imunostimulare și alergii. 38 2.8.5 Scăderea colesterolului seric. 42 2.8.6 Efectele antimutagenice și anticarcinogene ale probioticelor. 43 2.8.7 Boli inflamatorii intestinale. 44 2.8.8 Infecția cu Helicobacter pylori. 46
2.8.9 Intoleranță la lactoză. 47 3 Obiectivul lucrării. 48 4 Material și metode. 49 4.1 Material. 49 4.1.1 Tulpini bacteriene. 49 4.1.2 Produse chimice. 49 4.1.3 Medii de cultură și soluții. 49 4.1.4 Compoziția furajelor ingerate. 54 4.1.5 Dispozitive și ajutoare. 56 4.1.6 Mostre. 57 4.2 Metode. 58 4.2.1 Metoda de prelevare a probelor. 58 4.2.2 Analize microbiologice ale excrementelor de porc. 58 4.2.3 Exprimarea rezultatelor. 59 4.2.4 Prelucrarea rezultatelor. 59 5 Rezultate și discuții. 60 6 Concluzie. 72 7 Literatură. 74 8 Lista tabelelor și figurilor. 80
Figura 16: Comparația numărului total de bacterii (Enterococcus spp. Și Enterococcus faecium) [log KTJ g -1] în excrementele de la sfârșitul hrănirii experimentale (ziua 30 a experimentului) între grupuri (K, PF, P1); mediile notate cu indici diferiți (A, B, C) sunt demonstrabile statistic (P