Scurt dicționar al limbii slovace

1. abordați nașterea, nașteți: v. în durere

ortografia

2. ezită, bâjbâie, fluctuează: v. între curaj și frică

● expr. la munte, au dat naștere unui șoarece (a existat) o mulțime de agitație pentru o chestiune banală

1. nectar de celule germinale ovale. animale (în special păsări) care conțin alb și gălbenuș: păsări, broaște țestoase v., așezat v-ia, așezat pe v-ia, de la v-a pui eclozat;
(pui) v-ia mâncare obișnuită;
în. moale, tare, proaspăt, răsfățat v-ia

2. cazarea nr. mn. parte om. al. organe genitale de mamifere masculine

● Columb (noi) vvo v. o soluție amuzantă la o sarcină aparent dificilă;
tratați pe cineva ca pe o persoană pictată cu atenție;
în. vrea să fie mai înțelept decât o găină mai tânără decât una mai în vârstă;

gălbenuș de ou: zool. la mamifere ale căror pui ies din ouă (ca la păsări);

ovoid având forma unui ou: un craniu;

vajda -u mn. -ovia m. (ró m.) lider al unui grup mai mare de țigani (nomazi)

  • Regulile ortografiei slovace

    ouă -a sjec s.; ou, ou; egg ‑a ‑čok s.; ou

    Dicționar al limbii slovace (din 1959 - 1968) 1

    vaj cit. obicei. în conjuncția aj-vaj exprimă doliu (de obicei cu evreii): Au fugit ca nebunii, „Aj-vaj, aj-vaj”, au implorat primarii, invitați la tavernă. (Taj.) „Și hei, iubito!” Bătrânul își încrucișează brațele. (O echipă.)

    Vajan, om. r. unul dintre zeii din mitologia slavă: focurile sar pe Vajana (Vaj.)

    vajanga, -y, -jáng femei. r. un fel de marionetă ghidată folosită în teatrul de păpuși

    vajanský, dil. și Vajanovský příd. m. referitor la ziua dinaintea lui Ioan Botezătorul (24 iunie), când al. organizați vechi festivități populare lângă foc pentru a sărbători cea mai lungă zi a anului: Noaptea de vară Vajan;
    focuri vajan;
    festivalul vajan al zeului Svantovít (Vaj.) vajanský dizolvat (Stea);
    Vajanovská fakľa (Kuzm.)

    vată, se diluează. i vajatat, -á, ajú nedok.

    1. a lucra pentru naștere, greu, cu durere pentru a naște: Pământul este greu să nască, lucrând pentru naștere. (Hviezd.);

    pren. expr. dificil, cu efort, cu suferință să apară, să se formeze, să se nască: plângere de noi creații (Vaj.);
    în lumea dificilă a vajatani (Star.)

    ● munții vajatali, a dat naștere unui șoarece a fost o mulțime de agitație pentru o chestiune banală;

    2. bâjbâi, ezită, fluctuează: El nu a decis încă, vajatal. (Hor.) Vajatal între certitudine și incertitudine. (Hor.) Vajatali în viitorul imaginar, în modul în care ar trebui să fie. (Tat.)

    3. expr. dilua. greu de muncit, zdrobit: Mireasa a rămas orfană în copilărie, apoi a rătăcit prin America. (Rys.)

    Primul germen al viitorului este. dinca (de obicei o pasăre) situată într-o coajă de formă ovală al. numai în membrană;
    unele (în special găinile) sunt folosite ca hrană: păsări, găini, rațe, struți, broaște țestoase v.;
    hen bore v.;
    găini poartă, poartă v-ia;
    depunerea ouălor;
    ciudat. producția de ouă;
    pasărea stă pe stupi pentru a ecloza puii;
    trapa hașurată din v-a;
    proaspăt, răsfățat în.;
    v-ia conservat, murat, uscat;
    ucide, sparge, sparge. obicei. în prepararea alimentelor din acestea;
    ceva are dimensiunea unei găini, a unui porumbel etc. v-a;
    bucătărie. în. moale, tare (adică gătit);
    moale, tare v.;
    pune în calea all in. t. j. alb și gălbenuș;
    Paște, pictat în. Ouă de Paște;
    apel telefonic. similar cu v. v-u foarte;
    Se așează (în tăcere) ca o găină pe v-vi sau se mișcă;
    manipulați cu grijă un astfel de (dacha) ca un ou vopsit (stricat);
    el procedează ca un corupt cu prudență;
    rotund ca v.;
    o încuietoare încântătoare, doar ca și cum ar fi ieșit din ou un nou, intact (Dobš.)

    ● cuc, cuc v. element străin, necorespunzător, lucru indisciplinat;
    expr. dansând printre voi pentru a face un lucru complicat și periculos;
    Kolumbovo/-busovo v. o soluție amuzantă la o sarcină aparent dificilă;
    Oul vrea să fie mai înțelept decât găina tânără, nepriceputul vrea să-i învețe pe cei mai în vârstă, pe cei experimentați. Chiar și o găină neagră depune un ou alb. despre discrepanța frecventă dintre forma externă și caracterul omului;
    apel telefonic. expr. de îndată ce s-a strâns din ou (vrea să predea etc.) abia a crescut, s-a maturizat;

    2. anat. (de obicei plural) parte a sistemului reproductiv masculin la mamifere;

    ou și ou adăugați. m.

    1. aparținând unui ou, provenind dintr-un ou: v. gălbenuș, alb, v-á torsiune;
    biol. v-o celulă germinativă;
    în. spori;

    2. făcute din ouă, cu ouă: produse v-é;
    în. smântână, lichior, gnocchi, tăiței;

    1. zdrob. expr. i vajko, -a, -jok i vajčiatko, -a, -tok stred. ouă: găină v., v. moale;
    alege în-a din cuib;
    Paștele v-a vopsit, pictat;
    găina care poartă ouăle de aur (Stea.) Ouă cu patru mâini ia un caporal. (Hec.): Sunați. pentru v. (de ex. unguente) puțin, puțin;

    2. biol. celula germinativa embrionara feminina: fertilizata in;
    mucha pune v-a;
    larvele ies din ouăle de insecte;
    v-și mamiferele se formează în ovare;
    pe plantele de răsad de plante fără semințe sunt v-a;

    ou adauga. m.: v-é aluat făcut cu adaos de ouă