arena crudă, -rne, -rní femei. r. ciudat. fabrica al. partea fabricii în care se prelucrează materia primă;

cuvântului

fabrica de zahar. o fabrică de zahăr care produce zahăr brut și melasă;

sticlar. sticlărie unde se produce sticlă goală

šurov let, -uje, -ují nedoch. inferior. apel telefonic. spălați, curățați coridoarele etc.;

raw ec, -vca man. r. om crud, insensibil, grobian, nemilos, om cu moduri grosolane și brutale: Se temea că stăpânul îl va maltrata pe Igor, că va da peste un sălbatic. (Ias.) Apoi s-a căsătorit cu gondele unui om sărac, un bețiv și un sălbatic. (Tim.) Grobian! Necăsătorit! Brut! Chiar de ce mă tratezi atât de crud! (Pr. King)

raw ica 1, -e, -mai multe femei. r. învechit. bluză de pânză brută, gâscă: El era în materia primă, într-o centură. (Dobš.)

materie primă 2, -e, -mai multe femei. r. Pădure. bușteni de tulpină proaspeți, originari din umbra iernii

  • crud de mâncat, -ie, -ejú ned. a deveni crud, crud: El a poruncit numai, crud. (Taj.);

    1. materie primă neprelucrată, substanță destinată prelucrării, substanță, material care stă la baza producției: s. Intern, s. Industrial;
    s. strategic, s. de bază;
    s-y de rezervă, s-y textil, s-y agricol, colecție s-y;
    extragerea materiilor prime;
    proces s-y, aprovizionare s-y;

    2. nár. hrom. lemn brut, umed, materie primă: Materia primă este materie primă și se rupe. (Lask.)

    3. învechit. pădure tânără de conifere: Trei văi. Într-o singură materie primă neagră. (J. Kráľ);

    aditiv pentru materii prime m. la 1: s-á baza, p. resursă, zonă s-á, rezerve s-é, stocuri

    1. destinat prelucrării ulterioare, existent în starea neprelucrată, neprelucrat: s. material, p. zahăr, piele s-á, fibră s-é, s. ulei, s-á motorină, s. benzină, s-á minereu, s-á fier, s-á oțel, s-á fontă, s. mătase, p. alcool, lână s-á;
    cărămizi s-é, neacoperite;
    s-á gumă;
    pren. cărți. forma s-á (de obicei o operă de artă) fără rafinament stilistic;
    voci s-é (cântăreți) neantrenate, neantrenate;

    2. nefiert, nefiert, prin gătit al. nefierte, naturale: dietă s-á, hrană, fructe s-é, fructe s-é, ouă s-é;
    s-á ham, s. cartofi, lapte s-e, carne s-e, varză s-e;
    a mânca, a mânca ceva în starea s;
    tehnologie. s-á apă nepreparată pentru a bea al. utilitate;

    3. (de obicei despre lemn) umed, nu uscat, nu uscat, proaspăt, proaspăt (op. Uscat): lemn de s-é, scânduri de s-é;
    degetul s-á (Švant.);
    Din păcate, alunele erau crude. (Furgonete.) Există plute de aspen crude lângă plopul turbulent. (Gab.) Cu arsuri [lemne] uscate și crude. (Kuk.)

    4. expr. neclintit, nemilos, grosolan, brutal, nemilos: p. om;
    Adesea, marinarii crude mă băteau în sânge. (Pr. King);
    s-e tratament, facere, s-a-forta;
    s-un război, p. lovi cu pumnul;
    s-é violence (Hurb.);
    s-é devastare;
    El vrea să slujească. oameni gânditori de vârstă brută. (Lupul) A considerat cu mintea ei crudă toate beneficiile căsătoriei cu un bărbat bogat și prost. (Chorv.);
    pren expr.: s-é inimă, s-á străinătate;
    cu. expresia feței (Hor.);
    s-é pumn, s-á mâna tare, om nemilos;
    pren. baza. Greutatea brută a capitalului nu mișcă un gram de lacrimi umane. (Rúf.)

    5. nepoliticos, nepoliticos, grobian, deplasat;
    netăiat: s. glumă, glumă, s-un jurământ, s-un cuvânt, p. râsete, cuvinte s-é;
    cu. voce, blestem;
    Putea amâna tonul acela brut. (Tim.) Era dezgustat de viața crudă a satului și a orașului mic, unde oamenii nu știu nimic mai mult pentru a se distra decât cu beții, o minge, un blestem, bârfe, bătălii. (Zab.)

    6. dur, foarte rece și umed, uscat, cu condiții naturale dificile, proaste;
    neplăcut: s-á nature, s. vânt, p. rece rece;
    Cum este viața pe munții crude! (Pub.);
    pren. baza. Frigul miroase pe mine ca și cum respirația nordică este rece, crudă. (Hviezd.);
    pren. s-un fapt, s-un adevăr fără înfrumusețări, așa cum este;

    crud, stea. și accesorii brute k 4-6: p. răni pe cineva, p. trata pe cineva;
    A întins mâna spre primar și l-a apucat brutal de haina lui. (Zgur.);
    uită-te cu. cuiva al. a ceva, a păcătui, a blestema s., a striga la cineva s., a da cuiva s., a se purta cu. catre cineva;
    Crud, a verificat-o. (Kuk.) Era atât de proastă și crudă. (Zab.);

    1. nemilos, cruzime, insensibilitate: cruzimea mea domnească mă calcă cu un toc dur. (Brewer.) Oamenii au început să se agite împotriva violenței și brutalității. (Ondr.) Nedreptățile, cruzimile, asuprirea, călcarea în picioare a legilor. (Lask.)

    2. Rudeness, Grobianism: Când a fost întrebat, el a răspuns cu brutalitate. (Jégé)