contribuie asemenea
Dezvoltarea locuințelor urbane a provocat o nevoie reală de a crea oportunități de mobilitate pentru copii. În unele zone, copiii au foarte puține oportunități de mișcare, ceea ce nu înseamnă că nu vor să facă sport. Copiii din mediul urban ar trebui, de asemenea, să poată crește sănătoși. Ca urmare a lipsei de oportunități, acești copii sunt adesea izolați și „deportați” în camerele copiilor lor. Modul lor de viață este caracterizat de singurătate, iar prietenia lor se formează adesea în lumi virtuale.

Specialiștii în domeniu asociază alte sindroame cu acest fenomen, de ex. reacții psihosomatice, agresivitate, auto-vătămare sau rău altora, creșterea delincvenței juvenile și depresie epidemică în viitor. Școlile contribuie, de asemenea, la această situație nefavorabilă. Orele în care studenții stau liniștiți, locurile de joacă cu posibilități minime de sport și terenurile de locuit care nu sunt adaptate copiilor determină o creștere a supraponderabilității și a obezității. Acestea contribuie, de asemenea, la o creștere a accidentelor rezultate din impulsul scăzut de auto-conservare.

Potrivit medicilor pediatri, până la 50% dintre copiii care merg la școală suferă de o postură slabă sau de deformare a coloanei vertebrale. Abilitățile lor motrice sunt mult mai puțin dezvoltate decât se specifică în standard. Bolile care tind să deranjeze preponderent adulții încep să se manifeste în mare măsură și la copii.

Cercetările privind inteligența, creierul și învățarea au arătat că capul, inima și mâna formează o rețea neuronală interconectată. Învățarea provoacă „focuri de artificii de comunicare” în creier între organele senzoriale, sentimentele și sistemul musculo-scheletic. De exemplu, percepția auditivă, percepția pielii sau a piciorului pot fi procesate și reglementate. Potrivit celor mai recente cercetări, doar 10% din capacitatea totală a creierului este utilizată în „artificii”.

Dacă acest rezultat este adevărat, atunci ridică problema dacă cunoștințele mai cuprinzătoare pot fi instilate copiilor prin sport și exerciții fizice ca atare. Procesul de predare este cel mai eficient atunci când ambele părți ale creierului sunt stimulate în același timp cu simțurile. Ședința de învățare stimulează doar partea stângă a creierului, nu își folosește capacitatea maximă. Copiii inteligenți pot simți acest fapt ca o insultă a adevăratelor lor capacități. În timp, devin neliniștiți pentru că nu absorb cunoștințele cu toate simțurile. Rezultatul este percepția afectată și lipsa de concentrare.

Exercițiul ca atare ar trebui să se bazeze pe experiența copilului care se joacă cu colegii sau adulții. Exercițiul, care însoțește experiența și plăcerea, motivează copilul și îl satisface emoțional, ceea ce la rândul său afectează abordarea pozitivă a vieții. Cercetările au arătat, de asemenea, că jocul de grup încurajează curajul, entuziasmul și încrederea în sine.

Cercetările au arătat că jocul cu parașuta este un mediator ideal între învățare și exercițiu. Jocurile cu parașute sunt folosite ca material didactic specific pentru a susține mișcarea, percepția senzorială, activitatea mentală și emoțională.

Datorită eficienței jocului de parașută, vom publica o serie de articole pe această temă în viitorul apropiat.

Sursa: Exercițiu de încurajare a parașutelor - Jocuri, idei, fundal