Consider că educația lingvistică este una dintre cele mai importante cunoștințe pe care trebuie să le transmitem copiilor dacă dorim ca aceasta să fie aplicată în viață. Vreau ca copiii mei să vorbească limbi străine și sunt convins că, în calitate de părinte, pot face multe. În opinia mea, fiecare părinte, chiar și cei care nu vorbesc limbi străine, pot face multe pentru a se asigura că copilul lor învață o limbă străină în mod natural, ușor și fără stres inutil.

copil

Recent am condus un băiat de 3 ani într-o mașină. și am jucat basmul englezesc citit Jack și bobul de fasole. Băiatul nu este condus să cunoască o altă limbă decât slovacă, nu cred că a avut ocazia să audă acest basm în engleză, dar a ascultat cu atenție. La câțiva kilometri distanță când s-a încheiat basmul, întrebarea lui m-a surprins: „Misha și de ce trăiesc giganții în nori?”

Știu din experiența mea și a familiei mele că funcționează. Copilul de 2,5 ani crește într-un mediu vorbitor de limba engleză, unde merge de la naștere la centrul comunitar local de la naștere și comunică cu colegii săi în limba engleză. Acasă, un părinte comunică cu el în germană, celălalt în slovacă. De la o vârstă fragedă, copilul gândește în fiecare dintre aceste limbi și nu creează blocuri între ele. Nu are nicio problemă în a fi nevoit să „schimbe părerea”, înțelege toate cele trei limbi complet normal, la fel ca noi slovaca. În funcție de limba în care i se adresează o persoană, el răspunde în așa fel. Bunica răspunde: „ Mergem la Viena să cumpărăm pantofi "și arată pantoful, dar acesta dispare în timp. Când va merge la școală, vorbește deja trei limbi ca limbă maternă.

Limba străină de la naștere

Unele școli de limbi străine consideră că copiii trebuie să fie introduși într-o limbă străină de la naștere. Sunt de acord cu acest punct de vedere. În a doua - a treia lună de viață, copilul își percepe cu atenție împrejurimile și încearcă să comunice cu el. El formează legături cu mediul înconjurător și gândește, chiar dacă părinții săi nu îl percep așa. Pauzele dintre hrănire și somn oferă părinților spațiu pentru a se juca. Este frumos dacă un părinte este capabil să comunice cu copilul într-o limbă străină și celălalt părinte în slovacă. Ne conducem copilul la engleză într-un mod similar. Din străinătate transportăm cântece pentru copii, citim basme, jucării interactive și cărți în limba engleză. Acasă ne jucăm cu jucării vorbitoare de limbă engleză, cântăm cântece în engleză și citim basme englezești. Copilul o percepe complet normal, râde și, mai presus de toate, ne simțim bine împreună. Ne întrebăm care va fi primul nostru cuvânt: mama sau salut?

Limbi străine la școală

O persoană care nu folosește o limbă străină o va uita treptat. Este natural. Cred că acest lucru se datorează faptului că învățăm limbi la școală ca limbi străine, nu mai sunt limba noastră maternă, am pierdut deja această posibilitate la vârsta de 7-8 ani. Simți la fel? Ați putea vorbi rusește fără probleme astăzi? Nu cu mult timp în urmă, toată lumea de la școală a predat-o obligatoriu. Introducerea predării obligatorii a limbii engleze în școli este grozavă, dar nu consider că este suficient ca o persoană să poată vorbi o limbă străină de-a lungul vieții. Pentru ca o astfel de predare să funcționeze, este necesar să creăm spațiu, astfel încât să putem folosi o limbă străină în viața de zi cu zi. Imaginați-vă că urmăriți filme vorbitoare de limba engleză la televizor în original, cu subtitrări. Ai asculta o limbă străină și ai folosi-o în mod natural. Stresul de a nu putea vorbi sau de bâlbâială ar fi minimizat.

Percepția limbii materne și a limbii străine

Îmi imaginez diferența dintre limba maternă și limba străină în funcție de limba în care gândești. Este tipic dacă gândiți în slovacă, traduceți-l în engleză în cap și apoi spuneți-l. Uneori dai peste „Cum spui asta? Tu stii. - Ai întâlnit asta, nu-i așa? Dacă cunoașteți o limbă străină și vă dedicați acesteia, veți câștiga o „experiență grif”, vorbirea dvs. pare naturală. De exemplu: Există un autobuz la stația de autobuz spune engleză, diferența față de gândirea slovacă este la stația de autobuz. Dacă doriți să traduceți literalmente un englez, ar trebui să spuneți așa ceva: „Există un autobuz la stația de autobuz”, auziți cum vă taie urechile? Ilustrez într-adevăr diferența dintre a gândi în limba maternă și într-o limbă străină pe un astfel de detaliu și există multe dintre ele. Nu sunt sigur dacă copiii au sau nu o astfel de percepție. În orice caz, ei prind rapid intonația din înregistrări și învață primele cuvinte din joc. Pe măsură ce cresc și rămân în contact cu ambele limbi, abilitățile lor se dezvoltă automat. În joc, simplu și fără stres. Prin urmare, sunt convins că educația lingvistică a copiilor noștri este, prin urmare, în mâinile noastre, a părinților.