rezervorului

La proiectarea corectă a dimensiunii rezervorului, trebuie luată în considerare și cantitatea de apă caldă consumată în clădire. În prezent, se pune un accent din ce în ce mai mare pe utilizarea surselor de energie regenerabile, dintre care energia solară are un mare potențial de utilizare. În majoritatea cazurilor, energia care cade pe acoperișul clădirii este mai mare decât energia consumată în clădire.

Intensitatea radiației solare în țara noastră este de aproximativ 1.100 kWh/m 2 pe an, în timp ce consumul mediu în clădirile rezidențiale este de numai aproximativ 150 kWh/m 2 pentru încălzire și 25 până la 50 kWh/m 2 pentru funcționarea aparatelor electrice și gătit. Energia solară poate fi utilizată pentru prepararea apei calde sau servește și ca suport pentru încălzire folosind colectoare solare termice. La proiectarea sistemelor solare, este foarte important să proiectați corect dimensiunea rezervorului de stocare, care trebuie să țină cont și de cantitatea de apă caldă consumată în clădire.

FIG. 1 Schema de conectare a sistemului solar cu afișarea punctelor de măsurare

Sistemul solar într-o casă familială

Sistemul solar al casei familiale, pe care s-au efectuat măsurătorile experimentale, constă din trei colectoare plate situate pe latura de sud a acoperișului casei familiale și un rezervor de 300 de litri. Suprafața de absorbție a unui colector este de 1,78 m 2. În FIG. 1 prezintă o schemă de circuit a unui sistem solar cu afișarea punctelor de măsurare. Cu ajutorul măsurătorilor, este posibil să se analizeze în detaliu modul de funcționare al gospodăriei pe parcursul întregii zile sau săptămâni (temperatura, cantitatea și timpul consumului de apă caldă potabilă) sau să se specifice „pierderile de energie” ale rezervorului de apă caldă pe baza asupra fluxurilor de energie măsurate de intrare și ieșire. Prin selectarea și analizarea datelor relevante măsurate, fluxurile de energie ale operației pot fi, de asemenea, monitorizate și comparate.

FIG. 2 Temperaturi exterioare și interioare

Măsurarea experimentală a parametrilor de funcționare

În graficul din FIG. 2 este posibil să se monitorizeze cursul temperaturii în exterior și interior. În graficul din FIG. 3 prezintă temperatura mediului de transfer de căldură la intrarea în rezervor, la ieșirea din rezervor, temperatura apei reci la intrarea în rezervor și temperatura apei la ieșirea din rezervor în sistem . În graficul din FIG. 4 vezi cursul cantității de apă caldă și rece luată pe zi în litri. Imaginea arată extremele șocului consumului de weekend.

FIG. 4 Consumul de apă caldă și rece

Pregătirea apei calde în rezervor

FIG. 5 Debiturile de energie și consumul de apă caldă dintr-un rezervor cu un volum de 300

Influența încălzirii de stocare asupra eficienței energetice generale a sistemului solar

FIG. 6 Influența consumului de apă caldă asupra utilizării energiei disponibile

Concluzie

Pe baza măsurătorilor efectuate ale sistemului solar real, se poate afirma că dimensiunea rezervorului de stocare al sistemului solar este, în acest caz, considerabil supradimensionată - chiar și în cea mai favorabilă zi, rezervorul a fost utilizat doar la 54%. La proiectarea dimensiunii rezervorului, nu numai suprafața totală a colectoarelor instalate trebuie luată în considerare în mod clar, ci și cantitatea de apă pe care gospodăria o consumă zilnic.

Poze: autor
Literatură
1. EN 15316 Sisteme de încălzire în clădiri. Metoda de calcul a cerințelor de eficiență energetică pentru sisteme. Secțiunea 4-3. Sisteme de producere a căldurii, sisteme solare termice.
2. Petráš, D. și colab.: Surse de energie regenerabile pentru sistemele cu temperatură joasă. Bratislava: JAGA Group, 2009.
3. Lulkovičová, O. - Tomanová, K.: Cerințe energetice și eficiența sistemelor solare termice din clădiri. În: Încălzirea 2009. Lucrările prelegerilor. Tatranské Matliare. Bratislava: SSTP, 2009, p. 293 - 296.
4. Decretul MVD și RR SR nr. 364/2012 Coll. privind performanța energetică a clădirilor.

Ing. Monika Novotná
Autorul lucrează la Departamentul HVAC, Facultatea de Inginerie Civilă, UTS din Bratislava.
Revizuit de: doc. Ing. Dr. Otília Lulkovičová.