Angajatorul este obligat să ofere salariatului timp liber din următoarele motive și în următoarea măsură:

(a) examinarea sau tratamentul unui membru al personalului într-o unitate medicală

1. concediul plătit se acordă pentru timpul strict necesar, pentru maximum șapte zile într-un an calendaristic dacă examinarea sau tratamentul nu au putut fi efectuate în afara programului de lucru

2. se acordă concediu suplimentar fără despăgubire pentru timpul strict necesar, dacă examinarea sau tratamentul nu au putut fi efectuate în afara programului de lucru

3. concediul plătit se acordă pentru timpul necesar examinărilor medicale preventive legate de sarcină dacă examinarea sau tratamentul nu au putut fi efectuate în afara programului de lucru.

Compensația salarială în scopul tratării sau examinării unui angajat se calculează ca numărul de ore petrecute într-o unitate medicală de ori câștigurile medii orare ale angajatului.

Dacă angajatul rămâne fără 7 zile pentru examinare sau tratament într-o unitate medicală și trebuie să viziteze din nou medicul în același an, angajatorul este obligat să justifice absența angajatului de la serviciu. În acest caz, însă, este un concediu fără despăgubire.

Dacă angajata este însărcinată, examinările preventive legate de sarcină nu sunt incluse în dreptul de 7 zile la medic. Angajata trebuie să anunțe angajatorul în scris că este însărcinată. Angajatorul îi va oferi apoi concediu plătit pentru timpul necesar.

dreptul

b) nașterea unui copil la un angajat

concediul plătit va fi acordat pentru timpul necesar pentru a transporta mama copilului la unitatea medicală și înapoi

(c) escorte

1. un membru al familiei la o unitate medicală pentru examinare sau tratament pentru o boală sau vătămare bruscă și pentru o examinare, tratament sau vindecare prestabilită. Concediul salarial se acordă numai unuia dintre membrii familiei pentru timpul strict necesar, timp de maximum șapte zile într-un an calendaristic, dacă escortarea a fost necesară și actele menționate nu au putut fi efectuate în afara programului de lucru.

2. un copil cu dizabilități la o unitate de asistență socială sau la o școală specială. Concediul salarial se acordă numai unuia dintre membrii familiei pentru timpul strict necesar, pentru maximum zece zile pe an calendaristic.

În mod similar, atunci când însoțește un membru al familiei, angajatul are dreptul la 7 zile libere de muncă cu compensarea salariului timp de 7 zile într-un an calendaristic. Dacă angajatul rămâne fără aceste 7 zile, îl poate însoți pe membru al familiei la medic, dar va fi deja un concediu plătit fără despăgubiri.

În conformitate cu § 40 alin. 5 din Codul muncii, în sensul prezentei legi, un soț, propriul copil, copil încredințat unui angajat aflat în îngrijire substitutivă sau un copil încredințat unui angajat înainte de decizia instanței cu privire la adopție, părinte al unui angajat, frate al unui angajat, soțul fratelui unui angajat, soția părinte, soțul soțului, bunicul angajatului, bunicul soției sale, nepotul angajatului și o altă persoană care locuiește împreună cu angajatul din gospodărie.

Chiar și în acest caz, angajatorul poate conveni asupra modului în care angajatul va dovedi o persoană care locuiește cu angajatul în aceeași gospodărie, pe care va lua concediu plătit.

(d) moartea unui membru al familiei

1. concediu plătit pentru două zile în cazul decesului soțului sau copilului iar a doua zi pentru a participa la înmormântarea acestor persoane

2. concediu plătit pentru o zi pentru a participa la înmormântarea unui părinte și fratele angajatului, părintele și fratele soțului său, precum și soțul fratelui angajatului și a doua zi dacă angajatul aranjează înmormântarea acestor persoane

3. concediu plătit pentru timpul necesar, pentru maximum o zi, pentru a participa la înmormântarea bunicului sau nepotului angajatului sau a bunicului soțului său sau a altei persoane care nu aparține rudelor, dar locuia cu angajatul în momentul decesului în gospodărie și a doua zi dacă angajatul aranjează înmormântarea acestor persoane

e) nunta

se va acorda concediu plătit pentru o zi pentru a participa la propria nuntă iar concediul plătit se acordă pentru a participa la nunta copilului și părintelui angajatului

f) eșecul de a călători la serviciu

făcând imposibil ca un mijloc de transport individual să călătorească la serviciu din motive meteorologice, folosit de un angajat cu handicap. Concediul salarial se acordă pentru timpul necesar, pentru maximum o zi.

g) întreruperea traficului

întreruperi neprevăzute ale traficului sau întârzieri în transportul public regulat. Concediul fără plată se acordă pentru timpul strict necesar în cazul în care agentul nu a putut ajunge la locul de muncă prin alte mijloace adecvate.

h) descărcarea

mutarea unui angajat care are propriul mobilier de casă. Concediul fără plată se acordă pentru timpul necesar. Pentru maximum o zi când vă mutați în aceeași municipalitate și când vă mutați într-o altă municipalitate pentru maximum două zile. În cazul înlăturării în interesul angajatorului, se acordă concediu plătit.

i) găsirea unui nou loc

găsirea unui nou loc de muncă înainte de sfârșitul relației de muncă. Concediul fără plată se acordă pentru timpul necesar, până la maximum o jumătate de săptămână pe săptămână în perioada de preaviz corespunzătoare; în aceeași măsură, concediul cu compensarea salariilor la sfârșitul raportului de muncă se asigură prin notificare dată de angajator sau prin acord pentru motivele enunțate la § 63 alin. 1 scrisoare a) la c) din Codul muncii. Concediul poate fi combinat cu consimțământul angajatorului.

Altă dată liberă

Angajatorul poate furniza angajatului

(a) concediu suplimentar din motivele de mai sus, cu sau fără despăgubire

(b) pleacă din alte motive decât cele menționate mai sus, cu sau fără despăgubiri,

(c) concediu la cererea unui angajat cu sau fără despăgubire

(d) concediu plătit plătit de către membru al personalului.

  • Compensarea salariilor vor fi furnizate în suma câștigurilor medii ale angajatului.
  • Angajatorul este obligat să justifice absența angajatului de la muncă în timpul participării sale la grevă în legătură cu exercitarea drepturilor sale economice și sociale; nici salariul și nici compensația salarială nu aparțin salariatului. Participarea la grevă după validitatea deciziei instanței cu privire la ilegalitatea grevei este considerată a fi o absență nejustificată a angajatului de la muncă.