Ca răspuns la escaladarea tensiunilor, Armenia a declarat mobilizarea universală a oamenilor și legea marțială.
Armenii și azerbaidjanii s-au acuzat reciproc astăzi de atacuri în regiunea Nagorno-Karabakh. Potrivit agenției de știri ruse TASS, Ministerul Apărării din Azerbaidjan a anunțat că forțele armene bombardează poziții militare azere, precum și comunități azere și că există civili morți și răniți.
Primul ministru armean Nikol Pasinjan a declarat că forțele aeriene azere au lansat un atac, iar ministerul armean de externe a avertizat că armata azeră a bombardat sate, inclusiv metropola Karabakh Stepanakert.
Nagorno-Karabakh vrea să negocieze o încetare a focului. Luptele au provocat deja cel puțin 30 de victime
Reacție la escaladare
Ca răspuns la escaladarea tensiunilor, Armenia a declarat mobilizarea universală a oamenilor și legea marțială. Aceleași măsuri au fost luate anterior de Nagorno-Karabakh. Potrivit Ministerului Apărării din Azerbaidjan, Forțele Armate Armene au început în jurul orei 6:00 a.m. ora locală pentru a distruge pozițiile armatei azere de-a lungul întregii linii a teritoriului disputat și a satelor situate în vecinătate.
Armata armeană a declarat că a doborât două elicoptere azere, mai multe drone și a distrus alte echipamente militare azere. Partea azeră a negat aceste informații.
De asemenea, Baku neagă informații că ar ataca ținte civile. Potrivit activiștilor armeni pentru drepturile omului, două persoane au murit în timpul bombardamentului azer - o femeie și un copil. Baku spune că mai mulți civili azeri au fost uciși.
Nagorno-Karabah raportează zece decese din rândul soldaților, a scris agenția Reuters, potrivit căreia însă aceste date nu au putut fi verificate încă. Uniunea Europeană și-a exprimat îngrijorarea cu privire la situație și președintele Consiliului European, Charles Michel, a cerut părților opozante să înceapă imediat negocierile.
Necesitatea dialogului și încheierea acțiunii militare au fost subliniate și de Ministerul Afacerilor Externe din Franța și de așa-numitul Grup Minsk al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa. Papa Francisc a cerut, de asemenea, încetarea violenței din Caucaz.
Potrivit TASS, ministrul rus de externe Sergei Lavrov este în contact cu omologul său armean, Zohrab Mnacakanian, iar Moscova a cerut încetarea focului.
Conflictul a izbucnit acum mai bine de treizeci de ani
În conflict, Turcia s-a alăturat Azerbaidjanului și a cerut Armeniei să pună capăt acțiunilor sale agresive împotriva vecinului său. Anterior, Ministerul Turc al Afacerilor Externe a declarat că Turcia este dispusă să acorde asistență Azerbaidjanului.
"Vom oferi Azerbaidjanului ajutorul pe care îl va dori", a spus Ankara, potrivit TASS. Ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu și omologul său rus au discutat situația prin telefon.
Potrivit TASS, aceștia au convenit asupra necesității de a pune capăt luptelor cât mai curând posibil și de a stabiliza situația. Există o dispută de lungă durată între Armenia și Azerbaidjan cu privire la Nagorno-Karabakh - o enclavă din sud-vestul Azerbaidjanului cu o populație armeană predominant etnică.
Un conflict armat a izbucnit în 1988, iar Nagorno-Karabakh, cu sprijinul Armeniei, s-a desprins de Azerbaidjan într-un război sângeros care a pretins aproximativ 30.000 de morți și sute de mii de refugiați. În prezent, enclava și coridorul adiacent Lachin sunt sub controlul militar al Armeniei, în timp ce Azerbaidjanul consideră că teritoriul este ocupat.