În timp ce unii indică aspectele pozitive, alții sunt mai sceptici. Cercetarea ar trebui să dureze trei ani.

BERLIN, 20 august - Institutul german pentru cercetări economice a lansat un experiment pentru a afla cum va afecta venitul de bază asupra economiei, dar și asupra bunăstării populației. Autorii studiului au împărțit oamenii în două grupuri, unul primind așa-numitul venit de bază universal în fiecare lună timp de trei ani, în timp ce celălalt nu, informează portalul Business Insider.

bază

Două grupuri de oameni vor urmări

Cercetarea a implicat 120 de germani, care vor primi 1.200 de euro în fiecare lună timp de trei ani și alte 1.380 de persoane care nu vor primi niciun ban. Ambele grupuri vor trebui să completeze un chestionar regulat despre viața, munca și starea lor emoțională. Scopul institutului este de a răspunde la mai multe întrebări.

Liderii cercetării vor să afle în ce măsură fluxul necondiționat de bani influențează atitudinea și comportamentul oamenilor, precum și dacă așa-numitul venit de bază universal va oferi oamenilor o viață mai bună sau o.

Germanii vor să afle dacă oamenii vor avea o viață mai fericită grație unui venit de bază sau dacă vor fi mai confortabili și mai leneși. Foto: pexels.com/Xu Chen

În timp ce unii susțin că acest venit nu va duce la prea multe inegalități între oameni, alții indică negative. "Există clișee de ambele părți - oponenții spun că oamenii ar putea să nu mai lucreze la venitul de bază universal, în timp ce susținătorii spun că oamenii vor continua să-și facă treaba, să fie mai creativi și mai caritabili", a declarat pentru portal Jürgen Schupp.

Oamenii erau mai fericiți

Cu toate acestea, Germania nu este prima țară care a venit cu această idee. Au testat un experiment similar în Finlanda din ianuarie 2017 până în decembrie 2018. Cercetarea a implicat 2.000 de șomeri care au primit 560 de euro pe lună timp de doi ani.

Finlandezii au testat deja venitul universal pentru toată lumea. Ocuparea forței de muncă nu a crescut, dar oamenii au fost mai puțin stresați și mai fericiți. În imagine sunt prim-ministrul finlandez Sanna Marin. Foto: TASR/AP

Autorii studiului au venit cu rezultate interesante. Chiar dacă nivelurile de ocupare nu s-au îmbunătățit, oamenii s-au simțit mai fericiți și nu au fost supuși prea multă presiune sau stres, a spus portalul BBC.