De ce avem nevoie de grăsimi

Grăsimile sunt al treilea element foarte important al nutriției. Grăsimile sunt responsabile de diferite procese metabolice din corpul uman. Grăsimile sunt implicate în producția de hormoni, care sunt responsabili pentru crearea unor rezerve de energie suficiente și, de asemenea, pentru formarea și regenerarea fibrelor musculare. Grăsimile ar putea reprezenta aproximativ 30% din aportul de energie (poate mult mai mult). Cu toate acestea, este important să știm că nu toate grăsimile sunt benefice sănătății, iar cantitatea și calitatea tipurilor individuale de grăsimi sunt cele mai decisive.

demonizate

În plus, grăsimile ajută:

  • îmbunătățirea sănătății cardiovasculare (cu o nutriție adecvată, reduc conținutul de substanțe care înfundă vasele de sânge)
  • intarirea oaselor (in cooperare cu calciu)
  • îmbunătățiți sănătatea ficatului (protejați-l)
  • îmbunătăți sănătatea pulmonară
  • îmbunătățirea sănătății creierului (creierul este creat în principal din grăsimi și colesterol)
  • mențineți sistemul nervos în stare bună
  • îmbunătăți funcțiile sistemului imunitar

Care grăsime este cea mai importantă

Cele mai importante sunt grăsimile omega 3 (sau acizii grași), care trebuie administrate cel puțin 4-6 g pe zi (pentru un adult). Sunt greu de obținut în surse naturale și, prin urmare, vă recomandăm să alegeți nutriție suplimentară sub formă de tablete. Acizii grași Omega 3 provin în principal din regnul animal. Sursele lor sunt în principal pești marini (nu pești de râu) și plancton oceanic (kril). Acestea conțin cei mai importanți acizi grași absolut EPA și DHA (acid Eicosapentaenoic - EPA, acid docosahexaenoic - DHA), care ne protejează cel mai mult sănătatea.

Sursele vegetale oferă, de asemenea, grăsimi omega 3, în special nuci și semințe de in. Acestea conțin acid gras ALA (acid alfa-linoleic), care are o valoare biologică mai mică decât EPA și DHA, iar experții nu le recomandă ca singură sursă de omega-3. Această recomandare se aplică în special vegetarienilor și veganilor care nu cred că vor consuma alimente de origine animală. Cu toate acestea, corpul nostru nu poate converti în mod eficient ALA în EPA sau DHA, chiar dacă consumați surse vegetale de acizi grași ALA în vrac. Organismul poate converti doar o cantitate foarte mică de ALA în EPA sau DHA, cu condiția ca metabolismul să funcționeze corect și să existe toate enzimele importante.

Dacă consumați numai surse de grăsime pe bază de plante din ALA, puteți provoca probleme de sănătate similare, ca și cum ați mânca doar fast-food. Motivul este că metabolismul nostru are nevoie de un raport între omega 3 și alți acizi grași (omega-6, 9 și alții), în mod ideal 1: 1 sau 1: 3. Alimentația necorespunzătoare mută acest raport la 1:30 și în cazul consumului predominant în restaurantele de fast-food la 1:50 în detrimentul grăsimilor omega 3. Acest raport în consumul de grăsimi determină aproape totul în materie de sănătate.

Deficitul de grăsimi omega-3 din dieta noastră are ca rezultat următoarele probleme:

  • amorțeală mentală
  • incapacitatea de a se concentra mult timp
  • depresie
  • creștere în greutate (depozite de grăsime, nu musculare)
  • alergii
  • slaba calitate a somnului
  • dificultati de invatare
  • oboseală frecventă
  • unghii fragile
  • calitate slabă a părului
  • piele uscata

De ce alte grăsimi importante din dietă avem nevoie

Pe lângă grăsimile omega-3, este bineînțeles recomandabil (și foarte important) să consumăm alte surse de grăsimi care ne ajută să funcționăm corect și să ne menținem corpul în stare bună. Practic nu trebuie să consumați alte grăsimi (cum ar fi cele enumerate mai jos).

Alte grăsimi valoroase de astăzi sunt considerate a fi:

  • ulei de cocos, aproximativ 2PL/zi
  • lecitina din soia, aproximativ 10g/zi,
  • ulei de măsline virgin, ulei aproximativ 30ml/zi,
  • unt obișnuit, aproximativ 10g/zi,
  • in, susan și alte semințe, aproximativ 2 PL/zi
  • nuci, migdale și alte nuci, aproximativ 3 PL/zi

Notă: cantitatea este dată pentru un adult care cântărește aproximativ 70 kg.

Și ce zici de alimentele cu conținut scăzut de grăsimi?

În cele din urmă, păstrăm „mărgelul” alimentelor cu conținut scăzut de grăsimi, care sunt chiar recomandate de unii experți pentru o mai bună sănătate și vitalitate. Oricât de ciudat ar părea, aceste recomandări sunt foarte dăunătoare sănătății dumneavoastră. De fapt, ceea ce se repetă de un milion de ori devine automat adevărat, ceva de genul mina culturală cu care suntem de acord, indiferent dacă se bazează sau nu pe adevăr.

Produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi

Produsele lactate cu conținut scăzut de grăsimi, care sunt degresate, sunt, de asemenea, private de unul dintre cei mai importanți acizi grași, CLA (acid linoleic conjugat), care, la rândul său, ajută la slăbirea eficientă din depozitele de grăsimi. În plus, consumul de lapte pasteurizat cu conținut scăzut de grăsimi poate provoca, de asemenea, obezitate.

Concluzie privind grăsimile și nutriția cu conținut scăzut de grăsimi

Din informațiile de mai sus, puteți ghici chiar acum dacă grăsimile vă îngrașă într-adevăr, așa cum sa susținut până în prezent, și dacă are cu adevărat vreun sens să vă ocupați de nutriția cu conținut scăzut de grăsimi.

Credem că este potrivit să ne ocupăm de opusul - o dietă bogată în grăsimi, care va fi dominată de grăsimile potrivite (cum ar fi omega-3) și de raportul echilibrat al acestora (1: 1 sau 1: 3). În materie de nutriție cu conținut scăzut de grăsimi, calculul este clar. De exemplu, dacă reduceți conținutul de grăsimi din dieta dvs. cu 30%, trebuie să îl înlocuiți cu ceva. Acest lucru se aplică atât pentru ceea ce consumați direct din farfurie, cât și pentru alimentele care „se laudă” cu această etichetă cu conținut scăzut de grăsimi. Puteți ghici de trei ori ceea ce înlocuim în grăsimi.

Dar cu siguranță nu legume și proteine. De asemenea, industria alimentară și consumatorii prost informați le înlocuiesc în principal cu carbohidrați (pâine, produse de patiserie, paste, cereale, produse integrale, făină, feluri de mâncare: cartofi, orez, altele). Acesta este exact punctul de cotitură care vă determină sănătatea și calitatea generală a vieții în anii următori. Apoi, toți comitem greșeala de a consuma o dietă sănătoasă, ceea ce este o greșeală fundamentală.

Motivul este că consumul predominant de carbohidrați crește nivelul insulinei în sânge, scade nivelul colesterolului HDL (așa-numitul bun) și crește nivelul trigliceridelor. Toți acești trei factori sunt cei mai riscanți pentru sănătatea dumneavoastră. Pentru detalii despre cum să determinați corect nivelul colesterolului și al trigliceridelor, citiți articolul nostru.