Hrișca provine din Asia, a fost adusă în Europa în secolul al XIII-lea de războinici tătari. Hrișca a fost menționată pentru prima dată pe teritoriul nostru în secolul al XIV-lea, era foarte populară și folosită la coacerea pâinii și la prepararea terciului de hrișcă. La sfârșitul secolului al XIX-lea, era o parte integrantă a meniurilor slovace. Cu timpul, însă, a început să se estompeze și să cadă în uitare. A devenit din nou proeminent la începutul secolului 21, când oamenii au devenit mai interesați de alimentația sănătoasă și de efectele sale pozitive.
Hrișca are valori nutritive foarte bune, din păcate este adesea confundată cu cerealele, deoarece are cereale în mod similar cu făină. Hrișca este hipoalergenică, potrivită și pentru celiaci și diabetici. Este o plantă anuală, semănată din primăvară până în vară și are un ciclu scurt de dezvoltare de 90 de zile, de la însămânțare până la înflorire. Se potrivește tuturor tipurilor de sol argilos și nu-i place înghețul. Planta roșiatică crește frunze în formă de inimă, florile sunt de la alb la roz. Fructele sunt achene triunghiulare, care constau din piei și semințe.
Efectele benefice ale hrișcului
Pe lângă faptul că este un aliment fără gluten, hrișca conține și minerale precum calciu, fier, magneziu, fosfor, potasiu, seleniu, cupru, mangan și zinc. De asemenea, vitaminele B1, B2, B3, B6, E, C și rutina flavonoidă (vitamina P), care este responsabilă de oxidarea (îmbătrânirea) vitaminei C, au un efect benefic asupra vaselor de sânge și a elasticității acestora. De asemenea, conține lizină acidă neesențială, care este de până la patru ori mai mare decât alte cereale. Acționează împotriva coagulării sângelui, ameliorează problemele cu varicele, reduce riscul de tromboză, atac de cord și accident vascular cerebral. Hrișca poate curăța corpul în timpul otrăvirii, scade nivelul colesterolului din sânge și reduce absorbția acestuia din alimente. Are un efect pozitiv asupra funcției sistemului digestiv, calmează ulcerele, conține multe fibre și facilitează tratamentul hemoroizilor. Hrișca poate fi consumată de femeile însărcinate și copii.
Un mic avertisment
Cu un consum regulat, hrișca sigilează vasele de sânge și le poate restrânge, ceea ce poate duce la o ușoară creștere a tensiunii arteriale. Prin urmare, persoanele cu hipertensiune arterială sau hipertensiune arterială nu ar trebui să o consume zilnic.
Hrișcă în bucătărie
Astăzi putem obține, de obicei, hrișcă în supermarketuri sau în magazinele naturiste. Puteți cumpăra făină, gri, fulgi sau chiar cereale integrale (crupe) de hrișcă. Îl putem pregăti în multe moduri și îl putem prelucra aproape ca orice altă cereală. Din făină putem pregăti clătite, clătite, pâine sau paste. Criza de hrișcă se transformă, de exemplu, în găluște pentru supă sau găluște. Fulgi de hrișcă sunt serviți, de exemplu, cu iaurt, pot fi transformați în muesli sau un supă de supă. Crupe sunt adăugate în supă în loc de orez, transformate în chiftele, terci și diverse budinci.
Hrișca este, prin urmare, o cultură bogată, ușor digerabilă și fără gluten, ideală pentru diversificarea dietelor noastre și, de asemenea, adecvată pentru consumul regulat al unei diete fără gluten și a bolilor cardiace și vasculare.