/slovakia/file/tabletjpg-0_sktablet.jpg

trebuie

Trei decenii de utilizare publică a internetului ne-au învățat ce facilități și riscuri enorme aduce acest instrument modern. Chiar și să nu apreciezi unul sau altul ar fi o greșeală uriașă.

A trecut mai mult de un deceniu de la moartea tragică a polonezei Anna Halman, de 14 ani, care a zguduit Europa. O tânără elevă de liceu a prins viață după ce colegii ei au înregistrat-o pe un telefon mobil în timpul hărțuirii sexuale și au amenințat că îi vor publica videoclipul pe internet. Deși nu s-au spus prea multe despre hărțuirea cibernetică la momentul înmormântării sale, la care au participat aproximativ o mie de persoane și conduse de arhiepiscopul Gdańsk, astăzi acest caz este unul dintre cele mai șocante amintiri de pe continentul nostru.

Sondajele arată că copiii cu vârste cuprinse între 5 și 15 ani petrec în medie mai mult de 15 ore pe săptămână online. Dezvoltarea tehnologiei moderne aduce, fără îndoială, oportunități uimitoare pentru educație, creativitate, comunicare sau divertisment, dar utilizatorii lor, în special copiii, sunt din ce în ce mai expuși capcanelor online precum hărțuirea cibernetică, hărțuirea sexuală sau răspândirea urii și violenței.

Ziua sigură a internetului

Nici Slovacia nu evită această problemă. Conform raportului de anul trecut al Centrului Național Slovac pentru Drepturile Omului, mai mult de 44 la sută dintre elevii din anul cinci primar până în al treilea an de școli secundare s-au confruntat cu hărțuirea cibernetică. În aproape jumătate din cazuri, au descris experiențe de calomnie, ridicol sau umilință pe rețelele de socializare sau aplicații de chat, iar un sfert au fost afectate de publicarea și diseminarea unei fotografii sau a unui videoclip pe internet.

Potrivit unui sondaj Eurobarometru din iunie 2017, agresiunea cibernetică este considerată o amenințare în creștere de până la 86 la sută din populația Uniunii Europene. În același timp, aproape trei sferturi dintre respondenți și-au exprimat îngrijorarea cu privire la utilizarea abuzivă a datelor de pe internet.

Cu toate acestea, situația din acest domeniu se schimbă încet și comunitatea internațională acordă o atenție sporită acestor probleme. Peste 140 de țări s-au alăturat curentei Zilei internetului mai sigur, pe care o comemorăm astăzi (5 februarie 2019), anul acesta. Inițiativa își propune în special să invite toate părțile interesate să se reunească și să contribuie la un internet mai sigur pentru toți utilizatorii și în special pentru copii.

Comisia Europeană este, de asemenea, puternic implicată în inițiativă în fiecare an, de exemplu prin lansarea campaniei # SaferInternet4EU de dezvoltare a gândirii critice, a alfabetizării mediatice și a competențelor digitale, care continuă în 2019. UE sprijină, de asemenea, centrele naționale pentru internet mai sigur din statele membre, concentrându-se pe conștientizarea amenințărilor online și protejarea copiilor și tinerilor online.

Confidențialitatea este o problemă serioasă

Un pas important pentru securitatea online a fost, fără îndoială, introducerea regulamentului european de anul trecut privind protecția datelor cu caracter personal, cunoscut și sub denumirea de GDPR. Serviciile de internet, destinate și copiilor și tinerilor, trebuie să fie formulate după noile condiții de utilizare, astfel încât chiar și utilizatorii lor mai mici să poată înțelege și decide asupra lor.

La jumătate de an de la introducerea regulamentului, este probabil prea devreme pentru o evaluare cuprinzătoare, dar astăzi putem spune că protecția vieții private pe internet - atât pentru copii, cât și pentru adulți - a crescut semnificativ.

Din mai 2018, peste 62.000 de persoane s-au plâns de încălcarea drepturilor lor, atrăgând atenția în special asupra încălcărilor din domeniile telemarketingului, e-mailurilor publicitare și înregistrărilor camerelor de securitate. Au început să își ia în serios responsabilitățile de a proteja datele personale ale clienților, precum și ale companiilor și organizațiilor. Numai în ianuarie 2019, peste 1.200 din UE au raportat scurgeri de date neautorizate, care ar putea fi astfel soluționate.

Celebrități în umbră

În prima jumătate a GDPR, mai multe mituri asociate regulamentului au fost disipate. De la temerile mai serioase de amenzi de lichidare pentru companii până la cele mai zâmbitoare despre interdicția de a plasa nume pe clopotele din intrări sau de a publica scrisorile copiilor către Iisus.

Datorită acestor temeri, noile reguli europene de confidențialitate au câștigat anul trecut foarte multă atenție mass-media și chiar au umbrit unele vedete. Potrivit bazei de date internaționale media Factiva, GDPR a fost menționat de trei ori mai frecvent în mass-media în 2018 ca fondator al Facebook Mark Zuckerberg, iar în zilele cu cea mai proastă vedere, chiar mai multe persoane au căutat acronimul prin Google decât numele superstarelor americane. Beyoncé și Kim Kardashian.

Faptul este că protecția consecventă a vieții private, precum și siguranța noastră și a copiilor noștri în lumea online, necesită ceva timp, investiții și răbdare. Am parcurs un drum lung în această direcție în ultimul deceniu. Din păcate, chiar și sub influența unor tragedii precum moartea tinerei poloneze Anna Halman. Recunoașterea faptului că cazul ei nu a fost doar o alegere inofensivă a copiilor în rândul colegilor de clasă a fost o mușcătură dificilă pentru o parte din public în 2006. Cu toate acestea, chiar și datorită acestui caz, Europa ia mult mai în serios hărțuirea cibernetică și securitatea internetului.