Scurt dicționar al limbii slovace

1. da hrană, hrană, rasă: b. copil, b. lapte tânăr;
un bărbat bine căsătorit

Ortografia slovacă

● este mai bine să-l îmbraci decât ž.

1. a consuma ca hrană: b. cu carne, lapte;
omizi sunt tăiați de frunze

2. a câștiga existența: ž. cu lucrarea mâinilor sale, dacă este în afara moștenirii

3. atrageți stimuli, mențineți: literatura noastră este o tradiție, b. cu speranță

živit eľ -a mn. -eu sunt. cine asigură existența: ž. familii;

  • Regulile ortografiei slovace

    a hrăni neí ‑ia ne dok.; a hrani

    živit eľ ‑a mn. Mia m.; susținător de întreținere -y -liek ž.; hrănitoare

    Dicționar al limbii slovace (din 1959 - 1968) 1

    1. (cui, ce cu ce) a da, a oferi cuiva, ceva cu hrană, hrană, să crească, să hrănească: b. bebeluș, tânăr cu pâine, lapte;
    Trebuie să hrănești cu o gură mai puțin și să termini treaba. (Gheaţă);
    om bine hrănit, vite slab hrănite;
    Este apă reflectată care răsucește doar roata morii, dar nu hrănește peștii. (Vaj.)

    2. (cine) să aibă grijă de existența cuiva, să ofere cuiva material;
    din. mama (Podj.);
    ambarcațiuni vii (Kuk.);
    Dacă n-ar fi fost limba ei, ar muri de foame. (Kuk.)

    3. (ce, de către cine) să întrețină, să nu piară;
    întări: b. bună dispoziție;
    din. în cineva speranța pentru vremuri mai bune;
    din. în sine o dorință pentru ceva;
    Un foc a ars pe vatră, pe care Ioan l-a hrănit cu bușteni de lemn. (Dinte.) Cine a hrănit speranța când apusul soarelui? (Lajč.) Ne-am săturat de gândul: „Nu suntem singuri în lume.” (Al.)

    ● Dumnezeu să vă binecuvânteze! Dumnezeu sa te binecuvanteze! arc. urări ale tuturor binelui, bunăstării, sănătății;
    mulțumesc;
    Toast: Crede-mă, fiecare despărțire doare. Dumnezeu să te hrănească! (Al.) Dumnezeu te hrănește pentru a împodobi națiunea sârbă. (Cal.) Dumnezeu să-l hrănească pe domn! (J. Kráľ);

    opusul. a hrăni, -a, -ají;

    doc. la 1, 2 pentru a alimenta, la 2, 34 pentru a alimenta

    1. (prin) mâncare, hrană: unele animale se hrănesc cu alimente vegetale;
    (Goldilocks) au mâncat căpșuni și rădăcini. (Dobš.)

    2. (prin ce, de la ce) a asigura necesitățile vieții, a asigura material: ž. cu muncă curajoasă;
    A păstrat legătura cu gramatica latină și greacă, trăind în Praga aproape doar câteva ore. (Kuk.) Au trăit mergând la pelerinaje și cerșind acolo. (Taj.);
    din. cu mâinile goale (din mâinile goale) propria sa muncă (de obicei fizică grea);
    din. cu stilou literar, activitate de scriere;

    3. (prin ce, din ce) să atragă stimuli, impulsuri din ceva;
    a menține: literatura noastră se hrănește cu tradițiile progresive ale națiunii noastre;
    Infinitul consumă infinitul, iar armonia se hrănește cu armonie. (Min.) De ce nu s-ar putea depăși pe sine, nerăbdarea sa personală, mai ales când a mâncat din acea antipatie? (A. Mat.) B. sperând în vremuri mai bune să te pocăiești, să crezi, să speri în vremuri mai bune;

    opusul. a hrăni, -a, -ejí;

    doc. la 1, 2 pentru a se hrăni și a-și câștiga existența

    hrana pentru eľ, -a, mn. Nu. -li omule. r. care hrănește pe cineva care are grijă de mijloacele de trai ale cuiva, care asigură cuiva un mijloc de trai: ž. familii;
    Câștigătorii mei au murit, notar, cinci fii, toți în acest nenorocit război. (Ondr.);

    biol. un organism care oferă condiții de viață unui alt organism, gazda;

    pren. un agent care întreține, susține sau promovează ceva: b. tradiția este poporul;
    Voi, susținătorii speranței viitorului. (Roy);

    sprijină, femeile -y, -likyek. r.: Îmi iau singura mea vacă, întreținător! (Pr. Kráľ) Pentru el, rolul era mai mult decât un susținător, îi plăcea să-l vadă cu inima. (Vaj.);
    pren. Literatura nu poate fi decât un susținător al naționalității. (Skult.);