ia 1, ia, ia ned.

sensul

1. (ce, pe cine) să prindă în mâini, ia cu mâinile lui al. orice instrument: b. ceva în mâinile tale, b. pălărie în mână, b. bebeluș pe mâini, b. îmbrăcați-vă unul pe celălalt;
b. mâncați mâncare dintr-o farfurie cu furculiță;
ia-l! ofrandă cu mâncare;
b. fata dansând să danseze cu el

● b. acordă importanță fiecărui cuvânt din libelula tuturor (în vorbire);
b. a avea ceva la inimă pentru a realiza seriozitatea, importanța a ceva;
a lua (nu a lua) ceva, a observa pe cineva (a ignora);
apel telefonic. b. ai ceva în cap îngrijorându-te cu ceva;
b. a face un exemplu de cineva, a urma exemplul cuiva;
b. respect pentru cineva, respect pentru ceva;
b. ia în considerare ceva pentru a ține cont de ceva;
b. responsabilitatea cuiva de a-l trage la răspundere;
b. motiv pentru a începe să gândești gânditor, să gândești;
b. picioarele de pe umeri încep să fugă;
apel telefonic. diavolul îl ia furios;
plânge de parcă l-ar lua foarte mult pe cuțite;
b. a măsura pe cineva (croitor, cizmar) dimensiunile rochiei al. pantofi;
b. ești o fată, o fată, b. a se căsători cu cineva, a se căsători cu cineva, a se căsători cu cineva;

2. (cui cui, se diluează și cui) să ia, să ia, să fure, să fure: b. sângele cuiva, b. miere de albine, b. copil mama;
b. baieti pentru razboi;
b. limbajul, credința, credințele cuiva;
Îmi iau singura vacă. (Pr. King) Unde nu este nimic, nu există moarte. acc.

3. (chiar direct) a primi, a primi: b. salariu mare, mic;
Un nebun dă, un înțelept ia. acc. Când dau, ia; când lovesc, fugi. acc.

● preia (despre animal) îndrăzneț, câștigă în greutate;
apel telefonic. Unde o duci? De unde știți?

Al 4-lea apel. ocupa, prinde: aparatul de ras (bine) ia un băț;
peștii iau momeală;

● b. totul de glumit pentru a face joc de toate;

Al 6-lea apel. (care de asemenea direct) cumpără: b. (bunuri) pentru o carte;
Mi-a spus că va lua brânză de la mine. (O echipă.)

Al 7-lea apel. (cui) să manifeste interes pentru cineva, dragoste pentru cineva (de sex opus): băieții o iau, fetele îl iau;

opusul. ia, -a, -aj;

doc. a lua

1. a merge, a pleca, a lua: b. scapă, b. în afara ușii;
Vii acasă! Ia acasă! Du-te acasă! Îl dai jos din acel copac! (Fr. Kráľ) La începutul serii, animalele de companie sunt luate dintr-un câmp de case. (Solt.)

2. (cu nedefinit) a pregăti, a intenționa, a dori să facă ceva: a citi, a scrie, a tăia lemnul;

Al treilea apel. a proveni undeva, a avea o cauză în ceva, a proveni undeva: Unde se ia că te duci? (Tim.) Cum explici asta? De unde vine atâta apă? de unde vine Unde ești de aici? exprimând uimirea față de prezența cuiva.

4. căsătoriți, căsătoriți: se vor căsători;

doc. k 1, 3, 4 se căsătoresc, k 1 mă căsătoresc, k 3, 4 se căsătoresc, k 3 mă căsătoresc

  • ia 2, -te femei. r. hrom. baza. învechit. fraților: Mințiți, luați-i pe ai mei, dacă tocmai cădeați la mine în luptă, că cădeați la mine pentru că câștigătorul va sta (Chal.)

    te căsătorești, -a, -nu pot. (cu cine și imediat.) a-ți face prieteni, a fi prieteni: A fi frustrat de cineva, ce plăcere și frumusețe umană în el. (Numara);

    doc. să ne întâlnim, să ne căsătorim

    frățior, diluează. și fraternizarea, -uje, -ují nedock. apel telefonic. (cui) să fii prieteni, să fii prieteni, să fii fraternizat: Iată, tatăl meu, un morar obișnuit și un frate cu stăpânii lui. (Al.) Faceți fraternitate cu ministrul. (Zgur.)

    frate, -í, -ia ned. cărți. (cu cine) a fraterniza, a fi prieteni: acolo în mit, aici din nou în creșe există frați - și, Parnas, vai, panta arcade a Tatra noastră! (Stea.) Am urmărit cu participare cursul acestei fraternități generale. (Kuk.)

    brat, -a, mn. Nu. -și un bărbat. r.

    1. frate masculin: propriul b., Necorespunzător b.;

    2. un membru al aceluiași al. o națiune înrudită, aceeași clasă socială (și unele organizații) al. de aceeași religie (mai ales în adresă): slavii au frați peste tot. (Kuk.);
    b-ia în Hristos! adresându-se credincioșilor preoților din unele biserici;
    cirk. altar b. un preot în raport cu un alt preot;
    B-ia cehi membri ai Bisericii cehe Jednota bratská;
    apel telefonic. o glumă. b-ia de la tovarășii umedi din cartier;

    sosire fraternă m.: b-á dragoste, b-á ajutor;
    b. o națiune apropiată, o rudă;

    văr, -e, -nicio femeie. r. învechit. fiica fratelui, nepoata: Vărul ne-a trădat, fiul ne-a părăsit. (Stod.)

    frate, -tca om. r. baza. frate, frate;
    prieten, prieten (în adresă): Ne minți, dragă frate. (Jes.);
    b. al meu (Vaj.)

    bratianok, -nka, mn. Nu. -Un barbat. r. nar. văr (stea)

    frate, regiune. și frate vorbesc. frate, prieten, iubită (în adresă): Hah, dragă frate, dar nu vor fi prăjituri. (Stod.) Frate! corbul fură un diamant. (Berar.)

    bratník, -a, mn. Nu. -Sunt un om. r. nar. văr (Taj., Hor., Rys.)

    bratovec, -vca man. r. nar. fiul fratelui, nepot (Hviezd.)

    bratovrah, -a, mn. Nu. -Un barbat. r. ucigașul fratelui său

    fratricid, -y, -uciderea femeilor. r. uciderea unui frate;

    sosire fratricidă. m.: b. luptă luptă între membrii aceleiași națiuni (de obicei despre revoluția civilă)

    sosire fraternă m. nar. frați: b-á komora (Tim.);
    Anča b-á (Tim.) Soția fratelui, cumnată

    văr și văr, bărbat bărbat. r.

    1. unchi, unchiul al. tetin son;

    2. învechit. nepot;

    văr și văr, -a, mn. Nu. -Un barbat. r. zdrob. expr.