Chod, -a, mn. Nu. -Un barbat. r. locuitor din Chodsko;
Chodsko, -a střed. o regiune din sud-vestul Boemiei, ai cărei locuitori erau în trecut gardienii frontierelor cehe;
chodský príd. m.: cap. costum, dialect ch-é
1. să faci pași când te miști dintr-un loc în altul, să mergi;
mod de mers: accelerați, încetiniți, încetiniți ch., liniștiți ch.;
2. alergare, activitate, funcționare: cap. mașini, cap. vehicule;
state, puneți ceva în ch-u (de exemplu, mașină);
fii în funcțiune;
automat, automat cap.;
3. curs, procedură, dezvoltare: cap. timp, cap. lucrurilor, cap. idei;
cap. munca, cap. evenimente;
cap. trafic, cap. producție;
corect, regulat, neted cap.;
4. masă specială într-un rând de mese la prânz, cină etc.: prima, a doua cap.;
masa de prânz are trei ch-y
-
chod ák, -a, mn. Nu. -Sunt un om. r. apel telefonic. căruia îi place mult și îi place să meargă: bun ch.;
slab ch. care nu poate merge mult1. spațiu îngust mai lung destinat trecerii: ch. Domestică, întunecată, ch. De legătură, ch. Subterană, ch. Îngustă, largă, lungă.;
1. interdicție. un miner care lucrează la excavarea coridoarelor dintr-o mină;
2. un prizonier însărcinat cu menținerea ordinii în închisoare;
bici de alergat, -e, -bit femei. r. dilua. coridor mai mic
chod ec, -dca, mn. Nu. -Fete omule. r.
sosirea pietonilor. m. cap. sport, cap. antrenament, cap. teren;
rasa ch-éaccesorii de rulare apel telefonic. mers, mers: dormit ch.
1. partea de picior care trebuie călcată la mers, talpa și călcâiul;
acces pe jos m.: zona ch-á
1. (despre om și animal) a se deplasa dintr-un loc în altul pe propriile picioare, a merge, pe jos, a merge, a merge, a merge: ch. lent, rapid, pas;
cap. pe jos, pe jos, cap. pe sol, pe frânghie;
cap. cu mâinile;
copilul învață ch., începe ch., copilul nu merge încă, nu poate merge;
nu merge nimeni venind;
cap. sus-jos fără țintă;
cap. cu tatăl, cu fratele;
umblă ca un spirit al tăcerii, nu aude;
umblă (pe) degete, pe vârfuri cu grijă, în tăcere;
cap. a urmări pe cineva în călcâie;
o glumă. merge ca și cum scuipatul ar fi fost înghițit în poziție verticală, cu măsură;
apel telefonic. unde te-ai dus? unde te duci unde ai fost, unde ai fost?;
se plimbă prin club, prin baruri despre un om cromat;
merge pe munte, liber în oraș, umblă fără griji;
merge ca un păun mândru● cap. după libertate să fii liber;
avea să meargă pe cap despre un om dizolvat, altruist;
cap. să acționeze independent pe propriile picioare;
cap. cineva își poate permite o mulțime de ceva pentru el;
păstrează cap. fii prea răbdător pe cap;
umblă ca o pisică în jurul unei mizerie fierbinți, ocolește miezul lucrului, înconjoară;
cap. cu tobă pe iepure, pe vrabie cu țipăt, ca să facă ceva izbitor;
cap. în jurul cuiva, ceva orb pentru a nu observa, a trece cu vederea pe cineva al. ceva;
cap. a duce o viață frivolă pe trotuare, trotuare, cărări malefice, strâmbe, neregulate;
cap. să urmeze căile vechi, încercate și testate;
nu are nevoie de ch. mult dincolo de dovezi, următoarele exemple sunt la îndemână;
apel telefonic.: știi cap. știi ceva despre asta;
Nici măcar nu s-au plimbat în jurul banilor (Karv.), Nu au bani;
nici măcar nu a înconjurat aurul, nu este din aur;2. adesea, vin în mod regulat undeva, veniți într-un anumit scop, vizitați pe cineva al. ceva: cap. la școală, la muncă, la teatru, la societate;
cap. pentru o plimbare;
cap. pentru prelegeri, întâlniri, concerte;
cap. pentru divertisment, pentru vizitarea obiectivelor turistice, pentru zbor;
cap. pentru lapte, pentru copii (regional și pentru lapte, pentru copii) de luat, de luat;
cap. a pescui prinde pește, cap. la iepuri iepure, cap. pentru ciuperci, pentru colectarea zmeurii;
apel telefonic. cap. pentru bere, cafea, pentru supă de băut, de mâncat (de ex. într-un restaurant);
du-te la cineva să fure fructe;
cap. a face cumpărături, cap. a se imbaia;
cap. călătorie cu trenul, avionul, mașina;
cap. face multe vizite după vizite;
cap. după case, cap. din casă în casă;
cap. după instanțe încă să încerce cu cineva;
cap. după târguri;
cap. cuiva care îl vizitează;
populare. Doi merg la aceleași școli (Kuk.) Studiază la aceleași școli. Încă urmează școala (Laz.) Studiază;
corect, cu precizie, în mod regulat cap. (ex. a lucra) a se produce;
cap. în jurul lumii, să călătorească în lume, să călătorească;
cap. pentru muncă, pentru afaceri pentru a căuta muncă, afaceri;
cap. fără scopul rătăcirii;
cap. după ce ai întrebat, după ce am cerșit cerșetorie;
cap. cu păsări de curte, cu surplusuri de pe piață care urmează să fie transportate pe piață;
apel telefonic. cap. cauta faina, cauta hrana;
cap. (si) a aranja ceva pentru ceva (ex. o cerere);
învechit. cap. a lucra la moșie (sub servitute) asupra proprietății moștenite;
cap. pentru roboți (Taj.);
cap. între lume, între oameni care interacționează cu oamenii● merge exact ca un ceas;
Până atunci, te plimbi în jurul apei până când afacerea periculoasă (accesorii) se strică, doar pentru o vreme;
populare. cap. implora după oameni buni;
cap. în spatele pâinii, cap. a merge la câștiguri pentru muncă, pentru muncă (de ex. în străinătate);
Nenorocirea nu merge la munte, dar nu afectează lucrurile neînsuflețite, ci oamenii;
Unde soarele nu merge, există un medic (adj.) Despre viața nesănătoasă;
Cel care merge târziu se rănește singur (adj.);
cap. cu circul pentru a fi artist;
cap. pentru școală, dincolo de școală, să neglijeze predarea;
cap. a deranja pe cineva pe gât, a mutilează;
El l-a avertizat pe tatăl său să nu meargă cu astfel de lucruri (Jégé) să nu se deranjeze;
cap. cu o fată, cu un băiat pentru a avea o cunoștință;
cap. fetelor despre aventurier;
cap. a judeca pentru o fată, a alerga pentru o fată;
apel telefonic. cap. a mânca ceva (ex. făină, la farmacie), a mesteca (ex. despre șoareci, despre copii);
apel telefonic. o glumă. cap. cuiva cu varză, să curteze o fată al. soția altuia;
a se amesteca în afacerile externe;3. (pe lucruri) a mișca, a fi în acțiune, a alerga o pistă;
vino și pleacă regulat (pe vehicule), mișcă-te: degetele sale merg pe taste. (O echipă.);
orele merg bine, merg exact;
trenuri, autobuze, avioane se plimbă;
mașini, mașini, biciclete pe jos (de ex. pe stradă)● există cuvinte, zvonuri, zvonuri despre cineva, se spune ceva, se zvoneste ceva;
mesaj, zvonul merge din gură în gură circulând;
ceva merge din mână în mână care circulă;
sufletul se duce la el să doarmă este slab, bolnav, până la epuizare;
ceva merge la mine de ce mă gândesc la ceva, am ceva în minte;
gura ei devine la fel de grasă, vorbește mult;
înghețuri pe el, plimbările ei (frisoane, plimbările ei) pe spate tremură de frică, rezistență, groază;
„Spune-mi”, o tachina ea, privindu-l cu devotament (Tim.), Urmărindu-l cu ochii.4. veniți prin poștă, fiți livrați: ziare, reviste, scrisori, cărți, bani merg la cineva;
e-mailul merge;
Procesele s-au îndreptat către slujnică. (Vaj.) Ordinul de retragere nu funcționează. (Ultimul)5. (despre om) a fi, a trăi (într-o anumită stare): cap. trist, încruntat, gânditor;
cap. pe foame să-i fie foame● umblă fără suflet (de ex. Din durere, durere);
mersul ca pe spini este dornic, nerăbdător, așteptând cu nerăbdare ceva;
el merge ca într-un vis, gânditor, lipsit de minte;
umblă ca o găină udă este ruptă, rușinat;6. (despre un bărbat) a fi îmbrăcat, îmbrăcat, îmbrăcat, îmbrăcat: ch. fără palton, în cămașă, în ghete, în crupe;
cap. bine, frumos, prost îmbrăcat;
cap. în negru, în doliu purtând o rochie neagră;
cap. desculț, zdrențuit;
umblă frumos se îmbracă frumos;
plimbări în costume scumpe de mătase;Al 7-lea apel. în expresia așa merge (a mers) este (a fost), devine, este (a fost) un obicei: Ei bine, în sat merge așa. (Hor.);
așa merge în țara noastră (în lume);A 8-a (pentru ce, pentru cine) să vină să ceară, să ceară ceva: De asemenea, ea merge doar după un bărbat. (O echipă.)
Al 9-lea născut (ce) a sta, a fi interesat: Lasă-mă în pace - Am un robot. Îmi pasă și de comploturile tale! (O echipă.)
Al 10-lea născut (a) a aparține, a aparține, a aparține: vreau doar de la tine ceea ce vine la mine. (Laz.) Cât ai câștigat? Cât am făcut. (Laz.) Pescărușul plătește cu recunoștință statului, ceea ce i se datorează (Laz.), Care este obligat să plătească;
opusul. umblă, -și, -hei
du-te să ucizi, -hh, -nu pot. expr. mers pe jos: Mergeți cu mâinile acasă! (Kuk.)
1. cale pentru pietoni în câmp, în pădure etc.: pădure, munte, câmp cap.;
turistic cap.● mergi pe cărări (cărări) malefice, strâmbe, rătăcitoare pentru a duce o viață nesăbuită, nestabilită;
a lua rău, rătăcitor, periculos, strâmb ch-y (trotuare);
a seduce, a seduce pe cineva la ch-y (trotuare) rele, strâmbe, neregulate;2. zona de-a lungul marginilor drumului rezervată pietonilor: pavată, asfalt cap.;
îngust, lat ch.;
mergi pe ch-u;trotuar - bărbat feminin. r. zdrob. cale mică îngustă, cale: păr pieptănat, trotuar drept în mijloc (Rys.) cale în păr, buclă;
pren.: A umblat pe cărările vieții. (Krno) Că ai pus pe vechile trotuare! (Skal.) Te-ai întors la vechiul mod de viață. Vei veni și la acele trotuare (Tat.) Și te vei comporta ca toți ceilalți. A mers pe toate trotuarele (Min.) Trăit în tot felul de feluri, are un trecut variat. Cu toate acestea, îi cunosc trotuarele (Cal.) Hobby-uri, interese. Știu despre trotuarele tatălui meu. (Al.) A încetat să urmeze căile laterale ale logicii prietenilor (Kuk.) Viclean, speculații● să meargă, să meargă pe ch-och-uri călcate, uzate, uzate să acționeze după căile vechi, obișnuite;
gaseste cap. pentru cineva, pentru inima cuiva o modalitate de a obține pe cineva, de a se împrieteni cu cineva: Nu au găsit un trotuar pentru alte persoane. (Pluti)chod úľ, -a, mn. Nu. obicei. pe coridor, un bărbat. r. i chodúľa, -le, obicei. la om. r. Nu. copii mici, -femeile dublează. r. Sfârșit. suporturi din lemn, care pot fi umblate în sus de la sol (utilizate în principal în jocuri), scaun: mers pe ch-och (ch-ach)
1. mers, mișcare pe jos, pas: oprit din lung ch-e;
la o oră distanță ch-e;2. mod de mers, postură la mers: drăguț, flexibil, ușor, nesigur cap.;
a cunoaște pe cineva prin ch-i, prin ch-e;3. sport. atletism: cursă de 20 km pe jos