Scurt dicționar al limbii slovace

1. să mă regăsesc într-un loc necunoscut (prin furt, dispariție etc.): dacă am cheile;
copil in oras s-lo

sânge

2. deveni invizibil, dispare; expira: s. în mulțime, în afara vederii;
nori cu s-la, durere cu s-la;
expr. pierde-te (ochii mei)! pleacă, nu vreau să te văd!

● expr.: cu. ca o fantomă, ca un fum, ca un camfor, p. ca o frânghie de zăpadă neobservată al. inteligent;
nu se aplică în lume;

Regulile ortografiei slovace

pierde dokí ‑ia dok.; dispari

  • Dicționar al limbii slovace (din 1959 - 1968) 1

    1. (ce, diluează pe cine) a pierde ceva neobservat, neobservat, mersul pe jos, mersul etc., a pierde, a nu mai fi proprietarul a ceva, cineva: p. bani, poșetă, p. chei;
    cu. pene (de păsări);
    Calul și-a pierdut potcoava. (Jes.) Mi-am pierdut buchetul. (Stod.) Vaca ți-a pierdut coada. (Hor.) Au spus că m-am pierdut din mașină de țigani. (Smochin.)

    ● sunați. cu. cu cineva câteva cuvinte, un discurs pentru a vorbi, a vorbi;
    cu. un cuvânt despre cineva, despre ceva de menționat;
    Nu și-au pierdut niciun cuvânt (Kuk.) Și nu și-au vorbit unul cu celălalt. Nu și-a pierdut cuvintele slovace cu nimeni (Taj.) Și nu a vorbit slovacă;
    cu. fir (în vorbire) pentru a uita conexiunea logică;

    2. (ce și pe ce) să pierzi ceva (de obicei o anumită abilitate fizică sau mentală, calitate, statut social etc.): p. mână, picior;
    cu. vedere, auz, voce;
    cu. vorbă mut, pren. neputând reveni după surpriză, groază, frică etc;
    cu. viața de a muri, de a pieri;
    A pierdut mult sânge. (Švant.) Îi lipseau doi dinți pe care i-a pierdut în luptă. (Min.);
    cu. sănătate, p. inocență, onoare, nume bun, p. libertate;
    Nu ți-a pierdut cununa pentru că nu a plâns? (Tat.);
    cu. prezența minții, echilibrul, p. simțul a ceva, s. răbdare, încredere, curaj, îndrăzneală, speranță;
    cu. liniste sufleteasca;
    cu. interes pentru pierderea interesului;
    cu. conștiința leșină;
    cu. entuziasm de muncă);
    cu. încredere în cineva, în ceva nu mai încrede în cineva, ceva;
    cu. rușine (Tat.) să nu-ți fie rușine;
    cu. despre preț, despre seriozitate, p. pe actualitate;
    cu. pretinde ceva;
    cu. primatul;
    cu. serviciu, angajare, muncă, birou, loc;
    cu. calitatea de membru (în asociere etc.);
    cu. proprietate, avere;
    sport. cu. puncte pentru a pierde meciul (meciurile);
    vacile au pierdut lapte și au început să mulgă al al. oprit complet;
    cu. acoperiș deasupra capului pentru a pierde un apartament, o locuință;
    cu. iluzii pentru a dezamăgi, dezamăgi

    ● s. capul pentru a deveni fără de gând;
    cu. nervii pentru a nu controla, nu mai avea echilibru;
    cu. sol, pământul de sub picioare pentru a nu mai șterge securitatea;
    cu. ochiul cuiva de a nu mai avea favoare, afecțiunea cuiva;

    3. (chiar și necondiționat) să sufere pagube, vătămări, pierderi în ceva, să rănească, să cheltuiască: El nu voia să piardă nici un ban. (Fig.) Slovacii, bunătăți, pierd prin el, dar așteaptă. (Taj.) Mama ei a trebuit să spele din nou toate rufele, spălându-le, pierzând într-o zi. (Tomasc.)

    4. (cine, ce) să rămână fără cineva, ceva temporar al. permanent (datorită distanței, plecării, decesului etc.): p. cineva al. ceva în afara vederii, în afara vederii;
    cu. tată, mamă, părinți, copil;
    A pierdut doi frați. (Tomasc.) O să o piardă pentru eternitate pentru a doua oară? (Vaj.);
    în cei decedați am pierdut o inversare bună a prietenului și a muncitorului, folosită în amintirea reverențială a decedatului;

    1. să se regăsească într-un loc necunoscut, să lipsească (de obicei ca urmare a furtului, dispariției etc.): a pierdut bani;
    Lumea a ascultat cu cine s-a pierdut porcul. (Taj.) Au anunțat că cererea a fost pierdută undeva pe parcurs. (Urb.)

    ● sunați. nu se va pierde în lume, este isteț, va inventa mereu;

    2. (pe lucruri, fenomene) să dispară, să dispară, să treacă, să nu mai existe;
    dizolva: s. ca fumul, ca aburul, ca ceata;
    cu. fără urmă;
    Vântul bate, norul dispare. (Vaj.) Țipătul se pierde în aerul surd. (Pentru tine.) Vraja dispare ca maravina de la miezul nopții. (Dinte.) Valsul adormit a dispărut o clipă în căldura sălbaticilor furioși. (Urb.) Apoi trotuarul dispare brusc și nu ai decât un deget moale sub picioare. (Ondr.)

    3. expr. deveni invizibil, dispare: p. din vedere, din vedere;
    Dispari din fata mea! - Majordomul s-a răsucit și s-a rătăcit în ceață. (Min.) Au avut grijă de ei până s-au rătăcit în praful castelului. (Skal.) A dispărut în mulțime pentru o clipă. (Karv.) Malurile au dispărut sub apă. (Tat.) În cele din urmă, pârâul dispare în pădure. (Min.)

    4. expr. să treacă neobservat, discret: a căzut printre ei, dar nu s-a putut pierde. (Urb.) Preferă să se piardă, nu se poate implica. (Ondr.) [Omul] a dispărut în întuneric ca un camfor. (Vaj.)

    5. (în ceea ce, diluat și imprevizibil) răsfățați-vă intens în ceva, scufundați-vă în ceva: Chiar și tatăl însuși a dispărut în admirația frumuseții ei virgine. (Kuk.) Se rostogolește din nou și în plapumi și dispare. (Iac.);