REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI
1. DENUMIREA PRODUSULUI MEDICAMENTAL
Relistor 12 mg/0,6 ml soluție injectabilă
2. COMPOZIȚIA CALITATIVĂ ȘI CANTITATIVĂ
Fiecare flacon de 0,6 ml conține 12 mg bromură de metilnaltrexonă.
Un ml de soluție conține 20 mg bromură de metilnaltrexonă.
Pentru o listă completă a excipienților, vezi secțiunea 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICĂ
Soluție limpede, incoloră până la galben pal, substanțial lipsită de particule vizibile.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicații terapeutice
Relistor este indicat pentru tratamentul constipației induse de opiacee la pacienții adulți cu vârsta de 18 ani și peste dacă răspunsul la terapia laxativă este inadecvat...
4.2 Doze și mod de administrare
Constipație indusă de opioide la pacienții adulți cu durere cronică (cu excepția pacienților cu boală avansată care primesc îngrijiri paliative)
Doza recomandată de bromură de metilnaltrexonă este de 12 mg (0,6 ml soluție) subcutanat, după cum este necesar, administrată sub formă de cel puțin 4 doze pe săptămână până la maximum o dată pe zi (7 doze pe săptămână).
La acești pacienți, tratamentul cu laxative utilizate în mod obișnuit trebuie întrerupt la inițierea tratamentului cu Relistor (vezi pct. 5.1).
Constipație indusă de opioide la pacienții adulți cu boală avansată (pacienți cu îngrijire paliativă)
Doza recomandată de bromură de metilnaltrexonă este de 8 mg (0,4 ml soluție) (pentru pacienții cu greutatea de 38-61 kg) sau 12 mg (0,6 ml soluție) (pentru pacienții cu greutatea de 62-114 kg).
Programul de dozare uzual este de o singură doză la fiecare două zile. Dozele pot fi, de asemenea, administrate la intervale mai mari, după cum este necesar.
Pacienții pot primi două doze consecutive la 24 de ore distanță numai dacă nu există un răspuns (scaun) la doză în cursul zilei anterioare.
Pacienții care cântăresc în afara limitelor stabilite trebuie să primească o doză de 0,15 mg/kg. Volumul de injecție pentru acești pacienți trebuie calculat după cum urmează:
Doza (ml) = greutatea pacientului (kg) x 0,0075
La pacienții cu îngrijiri paliative, Relistor este adăugat tratamentului laxativ standard (vezi pct. 5.1). Populații speciale
Nu se recomandă ajustarea dozei în funcție de vârstă (vezi pct. 5.2).
Pacienți cu insuficiență renală
La pacienții cu insuficiență renală severă (clearance-ul creatininei mai mic de 30 ml/min), doza de bromură de metilnaltrexonă trebuie redusă de la 12 mg la 8 mg (0,4 ml soluție) pentru cei cu o greutate cuprinsă între 62 și 114 kg. Pentru pacienții cu insuficiență renală severă care cântăresc mai puțin de 62 până la 114 kg (vezi pct. 5.2), doza lor în mg/kg trebuie redusă cu 50%. Acești pacienți nu trebuie să utilizeze o seringă preumplută, ci trebuie să utilizeze flacoane Relistor. Nu există date disponibile la pacienții cu boală renală în stadiul final în urma dializei și bromura de metilnaltrexonă nu este recomandată la acești pacienți (vezi pct. 4.4).
Pacienți cu insuficiență hepatică
Nu este necesară ajustarea dozei la pacienții cu insuficiență hepatică ușoară până la moderată (vezi pct. 5.2).
Nu există date disponibile la pacienții cu insuficiență hepatică severă (clasa C Child-Pugh), iar bromura de metilnaltrexonă nu este recomandată la acești pacienți (vezi pct. 4.4).
Siguranța și eficacitatea bromurii de metilnaltrexonă la copiii cu vârsta sub 18 ani nu au fost stabilite. Nici o informatie disponibila.
Relistorul este administrat sub formă de injecție subcutanată.
Se recomandă schimbarea locurilor de injectare. Nu se recomandă administrarea în zone în care pielea este sensibilă, învinețită, roșie sau întărită. Evitați zonele cu cicatrici sau vergeturi.
Coapsele, abdomenul și umerii sunt cele trei zone ale corpului recomandate pentru injecția cu Relistor. Relistorul poate fi administrat indiferent de aportul de alimente.
4.3 Contraindicații
Hipersensibilitate la substanța activă sau la oricare dintre excipienții enumerați la pct. 6.1.
Utilizarea bromurii de metilnaltrexonă este contraindicată la pacienții cu obstrucție mecanică cunoscută sau suspectată a tractului gastro-intestinal, la pacienții cu risc crescut de obstrucție recurentă sau la pacienții cu abdomen chirurgical acut, datorită potențialului de perforații gastro-intestinale.
4.4 Atenționări și precauții speciale pentru utilizare
Simptome severe și agravate
Recomandați pacienților să raporteze imediat simptome severe, persistente și/sau exacerbate.
Dacă apare diaree severă sau persistentă în timpul tratamentului, pacienții trebuie sfătuiți să întrerupă bromura de metilnaltrexonă și să contacteze medicul lor.
Constipație fără legătură cu utilizarea opioidelor
Efectul bromurii de metilnaltrexonă a fost studiat la pacienții cu constipație indusă de opiacee. Prin urmare, Relistor nu trebuie utilizat pentru tratarea pacienților cu constipație care nu este legată de utilizarea opiaceelor.
Debutul rapid al scaunului
Datele din studiile clinice sugerează că tratamentul cu bromură de metilnaltrexonă poate duce la apariția rapidă (în medie 30 până la 60 de minute) a fecalelor.
Constipație indusă de opioide la pacienții adulți cu boală avansată
Tratamentul cu bromură de metilnaltrexonă nu a fost studiat în studii clinice la pacienți adulți cu boală avansată de mai mult de 4 luni și, prin urmare, trebuie utilizat numai pentru o perioadă limitată (vezi pct. 5.1).
Insuficiență hepatică și renală
Bromura de metilnaltrexonă nu este recomandată la pacienții cu insuficiență hepatică severă sau boală renală în stadiu terminal care necesită dializă (vezi pct. 4.2).
Boli gastrointestinale (GI) și perforare GI
Bromura de metilnaltrexonă trebuie utilizată cu precauție la pacienții cu leziuni cunoscute sau suspectate ale tractului gastro-intestinal.
Nu a fost studiată utilizarea bromurii de metilnaltrexonă la pacienții cu colonostomie, cateter peritoneal, boală diverticulară activă sau coprostază. Prin urmare, Relistor trebuie utilizat cu precauție la acești pacienți.
Au fost raportate cazuri de perforație gastrointestinală (GI) în contextul post-introducere pe piață după utilizarea bromurii de metilnaltrexonă la pacienții cu afecțiuni care pot fi asociate cu o integritate structurală locală sau difuză scăzută în peretele gastrointestinal (de exemplu, boala ulcerului, pseudoobstrucția)., boală diverticulară, tractul gastro-intestinal infiltrat de tumori maligne sau metastaze peritoneale). Trebuie luat în considerare profilul general beneficiu-risc al bromurii de metilnaltrexonă la pacienții cu aceste afecțiuni sau alte afecțiuni care ar putea duce la tulburări de integritate a peretelui gastrointestinal (de exemplu, boala Crohn). Pacienții trebuie monitorizați pentru a observa dureri abdominale severe, persistente sau agravante; dacă apare acest simptom, bromura de metilnaltrexonă trebuie întreruptă.
La pacienții tratați cu bromură de metilnaltrexonă au apărut simptome ale sevrajului la opioide, inclusiv transpirații excesive, frisoane, vărsături, dureri abdominale, palpitații și roșeață. Pacienții cu o tulburare a barierei hematoencefalice pot prezenta un risc crescut de simptome de sevraj la opioide și/sau scăderea analgeziei. La acești pacienți, acest lucru trebuie luat în considerare la prescrierea bromurii de metilnaltrexonă.
Acest medicament conține mai puțin de 1 mmol sodiu (23 mg) pe doză, adică în esență „fără sodiu”. este practic lipsit de sodiu.
4.5 Interacțiuni cu alte medicamente și alte forme de interacțiune
Bromura de metilnaltrexonă nu afectează farmacocinetica medicamentelor metabolizate de izoenzimele citocromului P450 (CYP). Bromura de metilnaltrexonă este metabolizată minim de izoenzimele CYP. Studiile metabolice in vitro sugerează că bromura de metilnaltrexonă nu inhibă activitatea CYP1A2, CYP2E1, CYP2B6, CYP2A6, CYP2C9, CYP2C19 sau CYP3A4, dar este un inhibitor slab al metabolismului modelului CYP2D6. Într-un studiu de interacțiune clinică la subiecți bărbați adulți sănătoși, o doză subcutanată de 0,3 mg/kg de bromură de metilnaltrexonă nu a afectat semnificativ metabolismul dextrometorfanului, un substrat CYP2D6.
Potențialul unei interacțiuni medicament-transportor cationic organic (OCT) între bromură de metilnaltrexonă și un inhibitor OCT a fost studiat la 18 subiecți sănătoși prin compararea profilurilor farmacocinetice ale unei doze unice de bromură de metilnaltrexonă înainte și după doze multiple de 400 mg de cimetidină. Clearance-ul renal al bromurii de metilnaltrexonă a fost redus după doze multiple de cimeditină (de la 31 l/h la 18 l/h). Cu toate acestea, acest lucru a dus la o ușoară scădere a clearance-ului total (de la 107 l/h la 95 l/h). Ulterior, pe lângă Cmax, nu s-a observat nicio modificare semnificativă a ASC bromurii de metilnaltrexonă înainte și după doze multiple de cimetidină.
4.6 Fertilitatea, sarcina și alăptarea
Nu există date relevante privind utilizarea bromurii de metilnaltrexonă la femeile gravide. Studiile la animale au arătat toxicitate asupra funcției de reproducere la doze mari (vezi pct. 5.3). Nu se cunoaște riscul potențial pentru oameni. Bromura de metilnaltrexonă nu trebuie utilizată în timpul sarcinii decât dacă este absolut necesar.
Nu se știe dacă bromura de metilnaltrexonă este excretată în laptele uman. Studiile la animale au arătat excreția bromurii de metilnaltrexonă în laptele matern. Trebuie luată o decizie dacă continuarea/întreruperea alăptării sau continuarea/întreruperea tratamentului cu bromură de metilnaltrexonă luând în considerare beneficiul alăptării pentru copil și beneficiul tratamentului cu bromură de metilnaltrexonă pentru femeie.
Injecțiile subcutanate cu Relistor în doză de 150 mg/kg/zi au redus fertilitatea la șobolani. Dozele de până la 25 mg/kg/zi (de 18 ori expunerea la om [ASC] la o doză subcutanată de 0,3 mg/kg) nu au afectat fertilitatea sau performanța reproductivă generală.
4.7 Efecte asupra capacității de a conduce vehicule și de a folosi utilaje
Bromura de metilnaltrexonă are o influență minoră asupra capacității de a conduce vehicule și de a folosi utilaje.
Pot apărea amețeli care pot afecta capacitatea de a conduce vehicule și de a folosi utilaje (vezi pct. 4.8).
4.8 Reacții adverse
Rezumatul profilului de siguranță
Cele mai frecvente reacții adverse la toți pacienții expuși la bromură de metilnaltrexonă în timpul tuturor fazelor studiilor controlate cu placebo au fost durerea abdominală, greața, diareea și flatulența. În general, aceste reacții au fost ușoare până la moderate.
Lista reacțiilor adverse din tabel
Reacțiile adverse sunt clasificate ca: foarte frecvente (≥1/10), frecvente (≥1/100 până la 2 zile).
Studiul 301 a comparat administrarea unică, dublu-orbă, subcutanată de bromură de metilnaltrexonă la 0,15 mg/kg sau 0,3 mg/kg comparativ cu placebo. Administrarea dublu-orb a fost urmată de o fază deschisă de 4 săptămâni în care bromura de metilnaltrexonă ar putea fi utilizată după cum este necesar, dar nu mai mult de 1 doză în 24 de ore. În timpul ambelor faze ale studiului, pacienții au continuat să ia laxative în mod regulat. Un total de 154 de pacienți (bromură de metilnaltrexonă 0,15 mg/kg, n = 47, bromură de metilnaltrexonă 0,3 mg/kg, n = 55, placebo, n = 52) au fost tratați în faza dublu-orbă a studiului. Obiectivul principal a fost proporția pacienților cu defecație fără laxative de salvare în decurs de 4 ore de la administrarea medicamentului dublu-orb. Pacienții tratați cu bromură de metilnaltrexonă au avut o frecvență semnificativ mai mare a defecației în decurs de 4 ore după administrarea dublu-orb (62% pentru 0,15 mg/kg și 58% pentru 0,3 mg/kg) decât pacienții tratați cu placebo (14%); p Contact Termeni și condiții Ajutor Feedback Confidențialitate Cookie-uri