Glandele noastre salivare produc 1-2 litri de salivă pe zi, care este alcătuită din 98-99% apă. Restul de 1-2 la sută conțin o varietate de substanțe importante pentru digestie, starea bună a ciocului și care afectează, de asemenea, creșterea microorganismelor în gură. Datorită salivei, percepem și gusturile mult mai bune. Receptorii pentru gust sunt localizați în canale înguste și adânci în limbă, iar alimentele uscate nu au posibilitatea de a pătrunde.

digestia

Dulce sau sărat?

Pentru verificare, încercați să închideți ochii și să puneți un cub de zahăr sau un vârf de sare pe limba uscată. Nu va fi ușor să se facă distincția între cele două arome. Numai după umezirea cu salivă, moleculele individuale de zahăr sau sare vor fi eliberate și veți simți un gust dulce sau sărat. Moleculele mai mari, cum ar fi amidonul sau proteinele, necesită acțiunea salivei, fără de care ar fi dificil sau chiar imposibil să le recunoaștem gustul.

Digestia începe în gură

Saliva conține, de asemenea, o serie de enzime care sunt implicate în digestia alimentelor. Fiecare enzimă accelerează cursul unei reacții de digestie chimică care altfel ar fi prea lentă sau deloc imposibilă.

Enzima ptyalin începe digestia amidonului deja în timpul mestecării. Descompunerea cel puțin parțială a amidonului este foarte importantă. Dacă amidonul neclivit ar pătrunde în stomac, proprietățile sale s-ar schimba sub influența acidului gastric într-o asemenea măsură încât ar forma un strat protector în jurul proteinelor și nu ar putea fi descompuse de enzima gastrică digestivă (pepsină).

De ce apare balonarea?

Proteinele nedegradate, care intră apoi în intestin, cauzează probleme digestive grave. Dacă mâncăm mâncarea într-un ritm, mușcătura nu este suficient de îmbogățită cu salivă, iar amidonul este insuficient distribuit. Datorită faptului că sucurile gastrice nu conțin o enzimă care ar putea descompune amidonul, acesta trece apoi prin stomac neschimbat în intestin, unde devine hrană pentru unele bacterii intestinale și, prin urmare, are loc o fermentare și balonare nedorite.

Problema poate apărea și la consumul de legume și fructe, deoarece conțin cantități mari de celuloză. Trebuie să fie înghițit bine în gură, deoarece nu avem propria noastră enzimă în corpul nostru care ar putea să o descompună. Bucățile mai mari de legume sau fructe pot provoca o senzație de presiune sau usturime în stomac la persoanele mai sensibile.

Alte funcții ale salivei

Saliva joacă, de asemenea, un rol important în digestia grăsimilor, deoarece conține enzima lipază. Lipaza salivară este foarte importantă la sugari, deoarece este în mare parte implicată în descompunerea grăsimii din laptele matern. Lizozima din salivă este implicată în apărarea organismului, deoarece rupe peretele unor bacterii și astfel le ucide de fapt.

Saliva conține și alte substanțe ale sistemului imunitar, precum și imunoglobulină A, tiocianat, peroxid de hidrogen.

Saliva ne protejează de sufocare datorită vâscozității sale. Când se mestecă, alimentele uscate și sfărâmicioase se transformă într-o mușcătură moale și conectată, care este alăturată de molecule lungi de mucină. Legează o cantitate mare de apă și menține astfel mușcătura umedă și moale. Acest lucru previne inhalarea particulelor mici de alimente și, în același timp, protejează faringele de deteriorarea cauzată de părțile grosiere ale alimentelor.

Suport pentru digestie

Deci saliva nu este doar apa în sine, ci o parte foarte importantă a procesului digestiv. În plus, sunt importante ca protecție împotriva bacteriilor periculoase, au un efect dezinfectant, hrănesc dinții și neutralizează pH-ul.

Pentru ca alimentele pe care le consumăm să fie bine digerate, este important să mâncăm bine fiecare mușcătură. Nu ar trebui să uităm un regim suficient de băut.

SURSA: Calivita International Business and Lifestyle Magazine