Digestia este unul dintre cele mai importante evenimente care au loc în corpul nostru.
Digestia este unul dintre cele mai importante evenimente care au loc în corpul nostru. Hrana este principala sursă de nutrienți și energie pentru oameni. Rolul sistemului digestiv este prelucrarea mecanică și chimică a alimentelor, absorbția nutrienților și îndepărtarea deșeurilor nedigerate. Cea mai importantă parte a digestiei are loc în intestinul subțire (lungime 3-5 m), a cărei mucoasă ridată are o suprafață de aproximativ 2000 m2. Intestinul subțire este format din 3 părți principale - duoden, uter, loin. Canalele vezicii biliare și ale pancreasului care conțin enzime digestive (tripsină, erepsină, lipaze, amilaze) se deschid în duoden (lungime 20-28 cm). Funcția bilei este emulsificarea substanțelor grase și absorbția acizilor grași și, de asemenea, elimină deșeurile metabolice din ficat prin organism. În prezent, alimentele conțin un conținut mai mare de aditivi, pesticide, nitrați și alte substanțe nocive, de aceea este important ca aceste substanțe să părăsească organismul cât mai curând posibil. Problema apare dacă digestia rămâne mai mult în intestin deoarece crește durata expunerii la substanțe nocive.
Sindromul de permeabilitate intestinală este o problemă a tractului digestiv, căreia trebuie să i se acorde o mare atenție. Permeabilitatea crescută este una dintre bolile civilizației și poate fi considerată astăzi un fenomen semnificativ. Intestinul permeabilizat în acest mod devine permeabil la substanțele toxice, bacterii, viruși, substanțe reziduale care nu ar trebui să fie prezente în organism. Substanțele străine pătrund în mucoasa intestinală în sânge, unde provoacă „hiperactivitate” a sistemului imunitar și pot pătrunde în fluxul sanguin în orice sistem din corp. Sistemul imunitar intră într-un dezechilibru - apariția alergiilor sau a bolilor autoimune, oboseală cronică, sindrom de colon iritabil, dureri articulare și musculare, boala Crohn, probleme ale pielii, afectarea funcției cerebrale, probleme hormonale. Factorul declanșator al bolii poate fi obiceiurile alimentare slabe pe termen lung, infecțiile intestinale, glutenul și, de asemenea, stresul.
Starea permeabilității intestinale depinde de mai mulți parametri (funcționalitatea barierei mucoasei, colonizarea microbiană a intestinului, zonuline etc.). Zonulina a fost descoperita de Dr. Alessio Fasano în timpul testării unui vaccin împotriva holerei cauzat de o toxină (zonula occludens) produsă de Vibrio chlolerae. Această toxină provoacă diaree extremă în cantități mici. Zonulina este o proteină umană care este analogă cu toxina zonula occuldens și este implicată în joncțiuni strânse între celulele intestinului subțire. Zonulina se leagă de receptori specifici de pe suprafața epiteliului intestinal și declanșează o cascadă de reacții biochimice care duc la descompunerea joncțiunilor celulare și astfel crește permeabilitatea intestinului subțire. O astfel de barieră intestinală afectată nu poate să-și îndeplinească funcția, prin ea trec substanțe străine, care stimulează sistemul imunitar.
Intestinul permeabil poate fi perceput ca o cauză, dar și ca o consecință. Astfel, se formează un intestin permeabil?
Intestinul permeabil este însăși cauza problemelor digestive, dar poate apărea și ca urmare a multor boli ale tractului digestiv. Există doi stimuli principali: microbiomul intestinal și glutenul.
Microbiomul intestinal poate fi considerat un alt organ uman și este esențial pentru corpul uman să îl mențină în stare bună. Majoritatea tulpinilor bacteriene se găsesc în intestinul gros. Dacă astfel de tulpini bacteriene cresc în intestinul subțire, ele pot fi patogene. Un organism sănătos a dezvoltat mecanisme care ne protejează de bacterii (salivă, sucuri gastrice, sucuri pancreatice, bilă, glicocol - acid aminoacetic). Dacă bacteriile sunt capabile să treacă în intestinul subțire și să adere la celulele epiteliale ale intestinului, vor începe să ne epuizeze de nutrienți. Celulele epiteliale colonizate cu bacterii încep să elibereze zonulină. Acest lucru crește permeabilitatea și eliberează o cantitate mare de apă în intestin, ceea ce slăbește toxinele produse de aceste bacterii și, în același timp, le elimină.
Conform cercetărilor efectuate de Dr. Alessia Fasana poate fi considerată glutenul ca un al doilea stimul. Glutenul este compus din două fragmente, se numesc gliadină și glutenină. S-a constatat că Gliadinul provoacă eliberarea de zonulină, precum și supraaglomerarea bacteriană. Cu toate acestea, acest lucru nu înseamnă că vom „demoniza” glutenul. Există o diferență între un consumator sănătos de gluten și cel care dezvoltă boala celiacă. Când o persoană obișnuită consumă gluten, gliadina ingerată stimulează eliberarea zonulinei, ceea ce crește permeabilitatea. Moleculele mari pot traversa astfel bariera intestinală. Sistemul imunitar al unei persoane sănătoase este reglat pentru a face lucrurile bine și a elimina astfel această „mizerie”. Deschiderea și închiderea este destul de scurtă, este doar o chestiune de câteva minute și, prin urmare, nu are un impact negativ vizibil. Persoanele cu boală celiacă produc mai multă zonulină decât un individ sănătos și, prin urmare, timpul de deschidere și, prin urmare, timpul de expunere la substanțe străine este prelungit. Un sistem imunitar care nu este programat să facă lucrurile corect atunci când întâlnește un inamic începe să-și atace propriul corp, ducând la boala celiacă (o boală autoimună).
În prezent, întâmpinăm în mare măsură reacții nedorite la diverse alimente în resp. ingrediente alimentare. Pot exista mai multe motive pentru care apare o astfel de sensibilitate negativă și este important să analizăm această problemă mai cuprinzător. Pentru a putea elimina (elimina) problemele cu unele alimente sau ingredientele acestora, este important să realizăm diferența dintre alergie, intoleranță, sensibilitate și să nu închidem ochii la problema pe care o numim acum Sindromul de permeabilitate intestinală crescută (ZIPS).