fier acid folic

Textul aprobat al deciziei de prelungire, înregistrare nr.: 2016/00850-PRE

Anexa nr. 2 la notificarea modificării, nr. Înregistrare: 2016/06253-Z1B

Text aprobat la decizia de transfer, nr. Înregistrare: 2016/06254-TR

Anexa nr. 1 pentru notificarea modificării, nr. Înregistrare: 2017/00108-Z1B

REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI

1. DENUMIREA PRODUSULUI MEDICAMENTAL

2. COMPOZIȚIA CALITATIVĂ ȘI CANTITATIVĂ

Fiecare comprimat gastro-rezistent conține 114 mg (= 37 mg de fier) ​​sulfat feros anhidru și 0,8 mg acid folic.

Excipienți cu efect cunoscut: lactoză monohidrat și zaharoză.

Fiecare comprimat gastro-rezistent conține 2,834 mg lactoză monohidrat și 2,139 mg zaharoză.

Pentru o listă completă a excipienților, vezi secțiunea 6.1.

3. FORMA FARMACEUTICĂ

Comprimate gastro-rezistente rotunde, biconvexe, roșii-maronii.

4. DATE CLINICE

4.1 Indicații terapeutice

  • Tratamentul anemiei cu deficit concomitent de fier și acid folic.
  • Prevenirea anemiei cu deficit concomitent de fier și acid folic în timpul sarcinii.

4.2 Doze și mod de administrare

Adulți, inclusiv vârstnici

Tratamentul anemiei cu deficit concomitent de fier și acid folic:

De 3 ori 1-2 comprimate gastro-rezistente zilnic.

Prevenirea anemiei cu deficit concomitent de fier și acid folic:

1 comprimat gastro-rezistent zilnic.

Tratamentul anemiei cu deficit concomitent de fier și acid folic:

De 3 ori 1 comprimat gastro-rezistent pe zi.

Copii și adolescenți (până la 18 ani)

Tratamentul anemiei cu deficit concomitent de fier și acid folic la copii cu vârsta sub 12 ani nu este recomandat. La copii cu vârsta peste 12 ani și adolescenți: de 3 ori 1-2 comprimate gastro-rezistente pe zi.

Comprimatele nu trebuie aspirate, mestecate sau ținute în gură, ci trebuie înghițite întregi cu apă. Comprimatele trebuie luate înainte sau în timpul mesei, în funcție de tolerabilitatea gastro-intestinală.

Durata tratamentului trebuie determinată individual în conformitate cu examinările de control ale metabolismului fierului. Medicamentul nu trebuie întrerupt atunci când s-a atins concentrația fiziologică a hemoglobinei, ci trebuie continuat până la depozitarea fierului (aproximativ 3 luni).

Tratamentul anemiei cu deficit de acid folic trebuie să dureze aproximativ 4 luni.

4.3 Contraindicații

Medicamentul este contraindicat:

  • în caz de hipersensibilitate la medicamente sau la oricare dintre excipienții enumerați la pct. 6.1.
  • în cazuri rare în caz de hipersensibilitate la acidul folic.
  • pentru tratamentul anemiei care nu este cauzată de deficit de fier.
  • singur sau fără administrarea de vitamina B12 suficientă pentru tratamentul anemiei megaloblastice de origine necunoscută (vezi pct. 4.4).
  • separat în cazul anemiei pernicioase și în cazul anemiei megaloblastice datorate deficitului de vitamina B12 din altă cauză (vezi pct. 4.4).
  • la pacienți după transfuzii repetate.
  • dacă tratamentul cu fier parenteral este, de asemenea, administrat concomitent.
  • în timpul tratamentului cu dimercaprol (dimercaptopropanol) (vezi pct. 4.5).

4.4 Atenționări și precauții speciale pentru utilizare

Tipul de anemie trebuie determinat înainte de începerea tratamentului. Tratamentul anemiei trebuie început în caz de deficit dovedit de fier și acid folic. Cauzele deficitului ar trebui investigate și tratate.

În cazul anemiei megaloblastice, este important să se clarifice dacă cauza este deficiența de fier și acid folic, deoarece anomaliile hematologice și semnele clinice caracteristice deficitului de acid folic corespund simptomelor deficitului de vitamina B12.

În cazul anemiei megaloblastice cauzate de anemie pernicioasă și alte deficiențe de vitamina B12, administrarea de acid folic singur poate duce la o ajustare temporară a parametrilor hematologici, dar deteriorarea simptomelor neurologice poate să nu fie prevenită. Mascarea adevăratului deficit poate duce la tulburări neurologice. Prin urmare, în tratamentul anemiei megaloblastice de origine necunoscută, produsul nu trebuie administrat singur sau fără suficientă vitamina B12. De asemenea, produsul nu trebuie utilizat singur în cazul anemiei pernicioase și în cazul anemiei megaloblastice datorate deficitului de vitamina B12 pentru o altă cauză, deoarece acest lucru nu elimină simptomele neurologice din aceste condiții de deficit.

Dacă terapia cu fier pe cale orală nu este eficientă după 3 săptămâni de tratament, aceasta poate indica un tratament necorespunzător, pierderi persistente de sânge asociate cu suplimentarea insuficientă cu fier, malabsorbție, diagnostic greșit sau alți factori care complică, caz în care tratamentul trebuie reevaluat.

Se recomandă prudență la administrarea produselor care conțin fier la pacienții cu tulburări de depozitare a fierului sau tulburări de absorbție a fierului, cum ar fi hemozideroza, hemocromatoza, hemoglobinopatia.

Trebuie utilizat cu precauție în afecțiunile gastro-intestinale preexistente, cum ar fi boala inflamatorie a intestinului, diverticuloză intestinală sau alte stricturi intestinale (risc de eroziune).

Datorită riscului de ulcer la gură și decolorarea dinților, comprimatele nu trebuie aspirate, mestecate sau ținute în gură, ci trebuie înghițite întregi cu apă.

Intoxicația acută fatală cu fier la adulți este rară, dar poate apărea la copii dacă înghite cantități mari de medicament. Prin urmare, produsul trebuie ținut la îndemâna și vederea copiilor (vezi și secțiunea 4.9).

Preparatele care conțin fier provoacă decolorarea scaunului întunecat, care poate afecta negativ rezultatele sângerării oculte ale scaunului. Testul benzidinei poate prezenta rezultate fals pozitive. Deși fierul (sulfatul feros) a provocat rezultate fals pozitive la examinările in vitro pentru hemoragia ocultă fecală pe principiul guaiac, acest fenomen nu a fost observat in vivo, în acest caz la persoanele tratate cu fier pe cale orală.

Medicamentul conține lactoză monohidrat și zaharoză. Pacienții cu probleme ereditare rare de intoleranță la galactoză, deficit de lactază Lapp, deficit de zaharoză, deficit de zaharază sau malabsorbție la glucoză-galactoză nu trebuie să ia acest medicament.

4.5 Interacțiuni cu alte medicamente și alte forme de interacțiune

- Absorbția sărurilor orale de fier nu este bună, utilizarea concomitentă cu alimente poate afecta în continuare absorbția lor.

- Preparatele de calciu și magneziu - inclusiv antiacide și preparate suplimentare de calciu și magneziu (de exemplu, carbonat de calciu sau fosfat), bicarbonat, carbonat, oxalat sau fosfat care conțin alimente sau medicamente pot reduce, de asemenea, absorbția fierului prin formarea de complexe insolubile.

- Utilizarea orală concomitentă a preparatelor care conțin fier cu ceai, cafea, ouă sau produse lactate, produse de patiserie preparate din făină integrală de grâu, cereale, fibre dietetice pot reduce absorbția fierului formând complexe puțin solubile sau insolubile. Prin urmare, intervalul de timp între administrarea preparatelor de fier și medicamentele și mesele de mai sus ar trebui să fie de 2-3 ore.

- Utilizarea concomitentă a preparatelor care conțin fier și dimercaprol poate duce la formarea de complexe toxice. Prin urmare, fierul nu trebuie utilizat în timpul tratamentului cu dimercaprol (antidot utilizat pentru otrăvirea acută și cronică de către compuși anorganici și organici ai compușilor arsenic, aur, mercur și arii) (vezi pct. 4.3).

- Fierul administrat oral inhibă absorbția fierului administrat oral tetracicline din tractul gastrointestinal și invers tetraciclinele inhibă absorbția fierului. Dacă trebuie administrate ambele medicamente, intervalul de timp dintre administrarea ambelor medicamente ar trebui să fie de 2-3 ore.

- Săruri de zinc, colestiramină poate reduce absorbția fierului.

- Unii compuși, de ex. acid ascorbic sau citric poate crește absorbția fierului.

- La pacienții supuși tratamentului trientină (în boala Wilson), dacă este necesar și tratamentul cu fier, intervalul de timp dintre administrarea ambelor medicamente ar trebui să fie de 2-3 ore, deoarece administrarea concomitentă de fier poate reduce efectul terapeutic al trientinei.

- Sărurile de fier pot reduce absorbția altor medicamente și, astfel, efectul clinic al acestor medicamente, cum ar fi bifosfonați, entacapone, fluorochinolone, levodopa, metildopa, micofenolat de mofetil A penicilamina. Sărurile de fier pot reduce și efectul levotiroxină prin reducerea absorbției sale.

  • Acid folic:

Acidul folic poate reduce nivelul seric fenitoină A medicamente antiepileptice ale barbituricelor.

Deficitul de acid folic poate fi cauzat de multe alte medicamente și substanțe, cum ar fi antiepileptice, contraceptive orale, antituberculotice, alcool sau antagoniști ai acidului folic (metotrexat, pirimetamină, triamteren, trimetoprim și sulfonamide).

4.6 Fertilitatea, sarcina și alăptarea

Sarcina: În timpul sarcinii, Ferrola este recomandat pentru prevenirea și tratamentul anemiei cauzate de acid folic și deficit de fier, urmând instrucțiunile de dozare (vezi pct. 4.2).

Alăptarea: acidul folic trece în laptele matern, prin urmare medicamentul poate fi administrat după o evaluare a raportului beneficiu-risc.

4.7 Efecte asupra capacității de a conduce vehicule și de a folosi utilaje

Ferrola nu are nicio influență sau are o influență neglijabilă asupra capacității de a conduce vehicule și de a folosi utilaje.

4.8 Reacții adverse

Frecvențele sunt definite după cum urmează:

foarte frecvente (≥1/10),

trebuie luate imediat măsuri de susținere frecvente (≥1/100 până la 90 µmol/l) și trebuie administrată o perfuzie intravenoasă de deferoxamină. Trebuie administrat intravenos maximum 15 mg/kg greutate corporală de deferoxamină într-o oră, întrerupt după 4-6 ore. Doza maximă este de 80 mg/kg/24 de ore. Atenție: există riscul de hipotensiune arterială dacă perfuzia se administrează foarte rapid.

  • În caz de otrăvire mai puțin severă (cantitate de fier seric: 63 - 90 µg/l) se recomandă administrarea 1 g de deferoxamină intramuscular. Hipotensiunea poate apărea și după administrarea intramusculară.
  • Nivelurile de fier seric trebuie monitorizate continuu.
  • Pacienții cu depozitare de fier preexistentă și boală de absorbție a fierului sunt predispuși la supradozaj cronic de fier.

    • Supradozaj acut și cronic de acid folic:

    Supradozajul acut și cronic nu prezintă semne clinice specifice. Diagnosticul se face pe baza anamnezei și a detectării altor circumstanțe. Nu există cazuri cunoscute de supradozaj în literatură.

    În caz de supradozaj sever, acidul folic poate fi eliminat prin hemodializă.

    5. PROPRIETĂȚI FARMACOLOGICE

    5.1 Proprietăți farmacodinamice

    Grupa farmacoterapeutică: antianemice, fier în combinație cu acid folic

    Codul ATC: B03AD03

    • Importanța fierului în organism:

    Fierul, care poate fi găsit în grupul protetic al protoporfirinei de hemoglobină, joacă un rol important în transportul de oxigen și dioxid de carbon. Fierul din grupul protoporfirinic al enzimelor citocromului joacă un rol important în procesul de transfer al electronilor. În timpul acestor procese, legarea și eliberarea electronilor este permisă prin transformarea reciprocă a Fe II + -Fe III +. Fierul se găsește, de asemenea, în cantități mari în mioglobina țesutului muscular.

    • Importanța acidului folic în organism:

    Acidul folic aparține grupului de vitamine B, care are un rol primordial în principalul proces biochimic de sinteză a ADN-ului, în formarea bazelor de purină și pirimidină. Este implicat în conversia homocisteinei în metionină și, de asemenea, în metabolismul aminoacizilor. Corpul uman folosește acid folic obținut din mediul extern, care este transformat mai întâi în acid dihidrofolic și mai târziu de enzima dihidrofolat reductază în acid tetrahidrofolic. Conversia afectată a deoxiuridinei monofosfat (dUMP) în deoxitimidina monofosfat (dTMP) este probabil responsabilă pentru dezvoltarea anemiei megaloblastice în deficiența acidului folic. În timpul sarcinii, nevoia de acid folic este crescută.

    5.2 Proprietăți farmacocinetice

    Absorbția fierului depinde de aportul de fier către organism și de metoda de administrare a acestuia. Fierul este absorbit în partea proximală a intestinului subțire, locul principal de absorbție fiind duodenul și jejunul. De obicei 5-15% din fier este absorbit din dietă. După absorbție, o cantitate mai mare se leagă de transferină și intră în măduva osoasă, unde este încorporată în hemoglobină. Fierul suplimentar apare sub diferite forme. Poate fi depozitat sub formă de feritină sau hemosiderină sau poate fi prezent în mioglobină, în cantități mici în enzime care conțin hem, sau legat de transferină în plasma sanguină. Fierul se găsește cel mai adesea în organism sub formă de hemoglobină. Se păstrează sub formă de feritină în ficat, splină și măduvă osoasă. Concentrațiile de fier din plasmă și capacitatea lor totală de legare variază foarte mult în funcție de starea fiziologică și de boală. Doar o cantitate mică se pierde din corp (în timpul menstruației, scaunului, urinei, pielii, transpirației). Mai mult fier este reciclat după ce molecula de hemoglobină se descompune. Depozitarea fierului în organism și lipsa mecanismelor de excreție a acestuia sunt cauza supradozajului de fier în cazul tratamentului cu doze mari de fier sau după transfuzii repetate.

    • Acid folic:

    Acidul folic este absorbit rapid din tractul gastro-intestinal, în special din duoden și yeni. Biodisponibilitatea acidului folic într-o dietă normală este de numai aproximativ 50% din disponibilitatea acidului folic cristalin. Poliglutamații folat naturali sunt deconjugați, în special în intestin, cu enzima pteroil-gamma-glutamil carboxipeptidază și reduși la tetrahidrofolați cu enzima dihidrofolat reductază. Tetrahidrofolații apar în fluxul sanguin portal și intră în ficat. Acidul folic administrat terapeutic intră în fluxul sanguin portal sub formă nemodificată. Metabolitul activ, 5-metiltetrahidrofolat, este puternic legat de proteine, format în plasma sanguină și ficat. Principalul loc de stocare a acidului folic este ficatul și este, de asemenea, concentrat în SNC. Folații sunt implicați în circulația enterohepatică. Metaboliții folatici sunt excretați prin rinichi, excesul de folat este excretat nemodificat în urină. Folații sunt excretați în laptele matern. Acidul folic poate fi îndepărtat prin hemodializă.

    5.3 Date preclinice de siguranță

    Nu s-au efectuat studii preclinice speciale.

    • Fier:

    Genotoxicitate: sulfatul feros nu a prezentat efecte genotoxice în testele efectuate.

    Potențial cancerigen: ciroză hepatică cauzată de supradozajul cu fier, risc crescut de carcinom hepatocelular la șobolani. Nivelurile ridicate de fier din dietă au avut un efect stimulator asupra cancerului pulmonar la șoarecii cărora li s-a administrat 4-nitroquinolină-1-oxid și glicerol.

    • Acid folic:

    Toxicitate după doze repetate: Datele din studiile efectuate pe animale la șobolani indică faptul că o dietă cu acid folic a scăzut pragul pentru convulsiile induse de pentilenetetrazol. Nu există dovezi clare ale unui efect neurotoxic al acidului folic la om.

    Genotoxicitate: Conform datelor disponibile, acidul folic nu are efecte genotoxice.

    În studiile la animale, doze mari de acid au favorizat carcinogeneza, dar nu din cauza efectului de promovare a tumorii al acidului folic, ci din cauza efectului de reținere a deficitului de acid folic în celulele tumorale cu creștere rapidă. Conform datelor umane, asocierea dintre acidul folic și incidența diferitelor tipuri de cancer este inconsistentă.

    Toxicitate asupra funcției de reproducere: în studiile efectuate pe animale, administrarea orală de acid folic singur nu a prezentat de obicei efecte asupra funcției de reproducere sau embriotoxice. Conform unor date, tratamentul cu acid folic a contribuit la efectele embriotoxice ale unor medicamente (pirimetamină, valproat) și deficit de zinc. Acidul folic traversează placenta și este excretat în laptele matern.