balonul

8.2. 2012 13:16 Procesele care au declanșat criza economică se repetă în agricultură

În balonul imobiliar care s-a umflat în prima parte a ultimului deceniu, bancherii au folosit prețul scăzut al banilor și sprijinul politic al locuințelor ieftine pentru a descompune și masca riscul de credit într-o măsură fără precedent. Lumea se recuperează în continuare de pericolul moral. Un proces similar are loc în prezent în agricultura americană, scrie Yale Vikram Mansharamani, profesor la Universitatea Yale, într-un comentariu pentru Bloomberg.

„Bula alimentară, ca și cea imobiliară, a ieșit dintr-un sistem care își propune să crească eficiența prin producția de volume mari, reducând astfel prețurile și creșterea consumului”, scrie V. Mansharamani.

Sistem supraviețuit

Profesorul subliniază că sistemul de sprijin direct de stat pentru ferme, care a fost creat ca răspuns la o serie de recolte proaste în anii 1970, nu s-a schimbat și astăzi creează un număr mare de culturi subvenționate (în special porumb, soia sau grâu), care denaturează piața la prețuri mici și afectează creșterea alimentației nesănătoase în Statele Unite.

În anii 1970, guvernul a trebuit să motiveze fermierii să crească producția și a promis că va egala prețurile dacă scad sub un plafon artificial. În cele din urmă, acest lucru a condus la o situație în care fermierii ar putea vinde în mod profitabil un număr nelimitat de culturi, indiferent de situația pieței. Fermierii au fost astfel motivați să producă și să vândă culturi în toate circumstanțele.

Sistemul a persistat și a condus la o creștere pe termen lung a producției, care a atins apogeul în ultimii ani. Fermierii americani intenționează să cultive cele mai multe terenuri din 1984 anul acesta, iar porumbul ar trebui să fie cel mai mult însămânțat de la cel de-al doilea război mondial. Venitul net al fermierilor americani a depășit anul trecut 100 de miliarde de dolari.

Domnul Mansharamani atrage atenția asupra paralelei cu începutul crizei financiare, când Rezerva Federală SUA a scăzut ratele dobânzilor ca răspuns la explozia bulei de internet din 2001, care a redus prețul banilor. Acest lucru i-a motivat pe bancheri să creeze cantități mari de datorii ieftine, iar consumatorii să consume datorii.

„Așa cum bancherii au încetat să se mai preocupe de sănătatea financiară a clienților lor sau de capacitatea lor de a rambursa datoriile, fermierii, sub influența programelor guvernamentale, au încetat să cultive alimente în beneficiul oamenilor care o consumă”, scrie V. Mansharamani.

Caloriile proaste au devenit mai ieftine

Prețul alimentelor a scăzut în medie cu un procent pe an în ultimii 30 de ani. Ca urmare, în aceeași perioadă, consumul mediu zilnic de calorii a crescut cu aproximativ 18 la sută, sau aproximativ 400 de calorii. Cu toate acestea, creșterea consumului a avut loc în principal în mesele produse din culturi subvenționate de stat, cum ar fi mesele nesănătoase din făină și cereale. Consumul mediu zilnic al acestora a crescut cu 155 de calorii din 1980. Pentru fructele care primesc subvenții mai mici de ordin de mărime, consumul zilnic a crescut cu o medie de șase calorii. Consumul de legume a rămas neschimbat.

În 2004, 1.000 de calorii de chipsuri de cartofi puteau fi cumpărate cu un dolar, dar doar aproximativ 250 de calorii de morcovi. Potrivit lui V. Mansharamani, menținerea sistemului actual va determina o creștere suplimentară a obezității și o creștere semnificativă a costurilor de îngrijire a sănătății. "Dacă acționăm acum, putem preveni alimentele ieftine și creșterea stomacului să crească costurile viitoare ale asistenței medicale", scrie V. Mansharamani.

Cu toate acestea, reforma sistemului se poate dovedi prea solicitantă în anul alegerilor prezidențiale. Agricultura intensivă a fost una dintre puținele zone profitabile stabil ale economiei SUA în ultimii ani, iar fermierilor le-ar fi greu să suporte reforme. Schimbările ar putea zdruncina și ocuparea forței de muncă în țările agricole.