tis, -u man. r. (național și tisa, -y, tís ž.) întotdeauna copac verde de conifere al. arbust cu lemn de esență valoros: pălărie, în spatele său un tisa de stea de mare (Hviezd.);
Tisa este rar văzută mare. (Kuk.);
bot. t. Comun (Taxus baccata);

sensul

tisa acc. m.: lemn

tăcere, -e, diluat. și tăcere, -e femei. r. baza. tăcerea, tăcerea, tăcerea: tăcerea nopții de martie (Urb.);
În casă se lăsă o tăcere mormântală. (Rys.) (Ceva) a căzut în tăcere în morți. (Hec.);
tăcere nocturnă (Hviezd.);
Sunt deja tăcut prins de mormânt. (J. Kráľ)

tíš ava, -y, -šav femei. r. expr. tăcerea, tăcerea, tăcerea, tăcerea: tăcerea nocturnă (Urb.);
pace tăcută (Bedn.);
Liniștea imensă a lui Ava s-a răspândit în jurul meu. (Švant.)

tis íc, -a, mn. Nu. 7. p. -ami/-mi m.;
class = "sc" /> împreună cu subst. mii (bărbați), -ich (bărbați), 7. p. -imi (bărbați) și neskl.

Primul număr de bază pentru numărul 1000, o sută de zeci: t. coroane;
mai multe t.;
treizeci de t.;
t. populație, t. cărți;
la o înălțime de o mie de metri (Urb.);
De mii de ani, strămoșii tăi au fost doar în slujba domnilor. (Stod.)

● să cultive de la o mie la o sută rău, neeconomic, cu pierderi;

2. exprimă o cantitate nedeterminată, mare, foarte mult: O mie de lumini sunt expuse la expoziția jaga (Kuk.) El ar fi preferat o mie de mile de ea. (Jégé) „Slavă!” Au venit o mie de gâturi. (Taj.) Mii de bucurii i-au revărsat sufletul. (Hor.) Mii de reviste erau împrăștiate în chioșcuri de ziare. (Strălucire);
pren. Mii și zeci de mii au plătit pentru asta cu viața lor (A. Mat.) Foarte mulți oameni. În scurt timp, căpitanul Luka a adunat câteva mii frumoase (Kuk.) Mulți bani. Lasă-mă să plec, pescar, din lansetă și îți voi aduce o mie (Bedn.) Mulți bani.

● expr. nici măcar o mie de perechi de boi nicio forță: Vera [a] nici măcar o mie de perechi de boi nu pot ajunge la biserică (Tat.) nimeni;
expr. niciodată peste o mie de ani;
a avea o mie de pofte de mâncare pentru a face ceva pentru a avea un poftă mare, a te ridica;
expr. o mie de tunete, o mie înlănțuite, o mie de sute de tunuri de glonț, o mie de tunete s-au năpustit asupra ta, o mie de tunete, o mie de zei, o mie de mii blând, de multe ori glume blesteme, încălziri;
miime m.: t-e mulțimi, t-e orașe, l-e daune

  • tis ícero neskl. Nu. rozčl.

    1. Exprimă simultan 1000 de indivizi și specii;

    2. exprimă un număr mare nedefinit (indivizi și specii): Viața are o mie de pagini. (Vaj.)

    mii de numere. cam. cărți. multe specii, multe, diverse, prea multe: câmpuri intercalate cu mii de capete de flori (Vans.);
    mii de gânduri (Škult);
    promisiunile celor o mie (Mih.)

    tis íchlasý příd. m. expr. conținând multe voci, sunând în multe voci, polifonice: t-á echo (Mih.)

    1. expr. având multe capete, multe capete: vorbește. t. šarkan, t. balaur;
    pren. Distruge războiul, hidra tăcută (Len.) Monstru cu multe capete.

    Linia de bază 2 format din mulți indivizi, oameni, numeroși: t. substitut (Urb.);
    t. mulțime (pere)

    mii, -a, -e nu. muncă. k mii;

    1. Având numărul 1000: t-a cantitatea de ceva;
    t. locuitor;

    tis ícina, -y, -cin femei. r. a avea. o mie de părți ale ceva, o fracțiune de 1/1000: t. probabilități (Hruš.);
    t. metroul

    2. bancnota cu o mie de coroane al. statalitate;
    o mie de coroane: mii pe care le-ai amânat în treizeci de ani (Jes.);
    ia mii deduse din tabel (Hec.);
    Nu aș merge pe o mie (Vaj.) Pentru bani sau orice altceva;
    Jano Kinig, care descarcă mii de mese după un salariu (Skal.) Câștigă mulți bani;
    grele t-y (Hor.) sume mari de bani, multe mii;

    Al treilea apel. număr de o mie, o mie de bucăți de ceva: t. bucăți de cărămidă;
    Trupele lui Arpád (Sládk.) Te-au invadat acum o mie de ani acum o mie de ani;
    la începutul celei de-a doua mii (Škult) din al doilea mileniu;

    4. mn. Nu. mii de expr. număr mare: Dacă va fi un război, mii dintre cei mai buni fii ai Haldeei vor muri. (Smochin.);

    mii, -y, -čekek ženy. r. zdrob. expr. k 2 (Jes.)

    tis íckorunáčka, -y, -čok i tisckorunovka, -y, -viek žen. r. și o mie de coroane și un om. r. apel telefonic. bancnota al. statalitate în valoare de o mie de coroane

    mii de coroane adaugă. m. având o valoare de o mie de coroane: a t-a bancnotă;
    t. un costum;
    t. dar (Fab.)

    de o mie de ori de o mie de ori cifrele. ne. k mii;

    pren. expr. de multe ori, de multe ori: Mulțumesc de o mie de ori. (Tim.) Va fi de o mie de ori mai frumos decât Paľo. (Tim.) Nu este patul său de o mie de ori mai rău și mai adânc decât al lor? (Min.) Mult.

    tis ícletie, -ia stred. cărți. învechit. mileniu: suntem rabini încă din mileniu (Botto);
    în câteva mii de ani (Stea)

    de o mie de ani m. baza. milenar: din mormintele milenarilor (Kuzm.);
    Care, în copilărie, și-a spart mormântul de o mie de ani. (Botto)

    tis ícmáaster, -tra om. r. expr. dilua. un maestru care profesează în toate, în fiecare meșteșug: Apoi i-am spus că este o mie de maeștri. (Bedn.)

    alocație de mii de metri m. măsurând o mie de metri: t-á înălțime, t-á adâncime, t-á distanță

    2. multiplu: t-á echo;
    retribuție t-á;
    Spiritul lui strălucește într-o strălucire de o mie de ori. (Cal.);

    tis ícokvetý příd. m. baza. dilua. având, conținând multe flori;
    pren. t. viață (Štítn.) bogată, colorată

    mii. cam. expr. multe specii, multe, diverse, multe: l-am crescut cu o mie de dificultăți. (Solt.) Nu a fost la fel de chinuită de mii de griji ca mama noastră. (Fig.) Viața [curgea] în mii de moduri. (Bedn.);

    mii, vârsta, vârsta femeilor. r. apel telefonic. bancnota al. om de stat în valoare de o mie de coroane, aur etc.: Degetele lui foșneau cu mii. (Float) Au adăugat mii. (Zgur.)