Scurt dicționar al limbii slovace

I. cit. aluzie. mișcare rapidă pe suprafața a ceva și imită sunetul produs de o astfel de mișcare

apel telefonic

II. šuch -u m. un sunet foșnet; foșnet: nu auzi nici sh-u, nici buch

biscuit -a L -i mn. -e m. nu în viață.

1. felie de pâine coaptă și apoi uscată: dietetice s-e

suchár -a mn. -Sunt. în viaţă. apel telefonic. peior. un om uscat, fără simțul umorului;

biscuit adauga. k 1: terci s-á;

aditiv pentru biscuiți și accesorii: s-e opinii;
cu. a trai;

  • Regulile ortografiei slovace

    Suchá Dolina Lej ‑y L ‑ej ‑e ž.; Suchodolinčan ‑a mn. Mia m.; Suchodolinčanka ‑y ‑niek ž.; suchodolinský

    Suchá Hora žej ‑y ž.; Suchohorčan ‑a mn. Mia m.; Suchohorčanka ‑y ‑niek ž.; suchohorský

    Suchá nad Parnou -ej ž.; Sušan și Parnianskosušan ma mn. Mia m.; Sušianka și Parnianskosušianka ‑y ‑nok ž.; Susansky și Parnianskosušiansky

    Sucháň La L ‑i m.; Suchánčan ‑a mn. Mia m.; Suchánčanka ‑y ‑niek ž.; uscat

    suchár ‑a L ‑i mn. Eu m. nu în viață; biscuit

    suchár ‑a mn. Si m. în viaţă.; biscuit ‑y ‑rok ž.; aditiv pentru biscuiți și accesorii; suchárstvo sa s.

    Dicționar al limbii slovace (din 1959 - 1968) 1

    šuch 1, -u mascul. r. foșnet, foșnet: Fără mișcare și zgomot, nimic nu se mișcă. (Cal.) Păsările timide zboară la prima lovitură. (Kuk.);
    pren. După Mal. nici la zgomot (Švant.), nici la urme.

    šuch 2 cit. exprimă o mișcare rapidă la suprafața a ceva și sunetul unei astfel de mișcări: Shush-shuch, aproape de tatăl ei, s-a strecurat în sus. (Stea.) A împins mânerul și zgomotul! deja dispăruse. (Dobš.)

    šuch, -u man. r. învechit. amprentă (unitate de măsură)! Anna s-a îndepărtat de ea în spectacol. (Tim.) Rucsacul era deasupra capului lui Adam. (Jégé)

    šuch și 1, -y, šuch femei. r. planta cu arbust scăzut care crește în special în zonele montane;
    bot. cu. negru (Empetrum nigrum)

    naiba 2, -a, arată femeilor. r. (Rusă) šuba: Vântul se joacă cu mânecile unui šuba bogat. (Jes.)

    šůch ačka, -y, -čekek femei. r. expr. dilua. alunecare: Băieții alunecă pe ciucuri lungi. (Karv.)

    uscate, -no, -no femei. r. femeie slabă

    biscuit 1, -a, 6. p. -i, mn. Nu. -E omule. r.

    1. (de obicei la plural) tip de pâine uscată sub formă de felii: tare s-e;
    Karlovy Vary, Lomnice s-e;

    2. copac uscat, ofilit al. ramură uscată, ramură uscată: Insulele biscuiților ies din bușteni ca o cataramă. (Plutitor) El s-a uitat la ea (la munte) după orice biscuiți. . (Švant.);

    biscuit, -un om. r. zdrob. k 1

    biscuit 2, -un om. r. apel telefonic. persoană conservatoare, uscată, neînsuflețită: Odm, singuratic, burlac bătrân, biscuit și rabin. (Karv.) Puteți simți vântul puternic și proaspăt, dezvăluind toți biscuiții și fantomele, voblerele. (Lajč.);

    lasă, -și, -a dracu, -hh, -nu pot. expr. (ce, ce despre ce)

    1. frecați, frecați, smucitiți: w. fruntea, ochii, mâinile, bărbia;
    cu. tu palmă cu palmă;
    Lasă șoldurile cailor să fie lovite cu pumnul. (Švant.) Vaca se auzea frecându-și lobul de metereze. (Pluti)

    2. (atât direct, cât și nerezonabil) a face o șoaptă (trăgând, frecând, mutând ceva după ceva): š. picioare, picături;
    A auzit zgomotul zgâriind în horn. (Solt.)

    3. curățați cu frecare puternică (perie, cârpă, nisip). scrub: w. vase, pardoseli;

    opusul. șoaptă, -a, -ají;

    || amestecă și biciuiește

    1. frecați (, ce, ce, ce) frecați, ștergeți, frecați: Picioarele goale frecate pe podea. (Jil.) O pisică neagră o urmă, frecându-și fusta. (Jégé)

    2. Întindeți-vă, mișcați-vă încet: Haviari a strabatut prin găuri înguste. (Hor.);
    pren. Din cerul plumb zăpada a început să cadă (Strălucire) încet.

    3. expr. a face un pas lent și scârțâit, a trage: bătrânul Junásek a adulmecat la masă. (Zgur.)