Scurt dicționar al limbii slovace
mă va suna N și A -y m. animal de tir, taur castrat: pereche de v-ov;
pren. peior. mn. în viaţă. -poarta
● expr.: scrubs ca în. munca grea;
ia ca v. pe colțuri a) este lacom b) își asumă o mulțime de responsabilități;
3. rezultatul deciziei, cerință: v. cei mai mulți, impuneți in-u lor;
ultimul v. voi
4. oportunitatea de a face alegeri libere, libertate: de a-i lăsa pe tineri în-u în toate
Al 5-lea apel. dispoziție (adică 1): să ai un v-u bun;
fii cu o dispoziție proastă fără v-e
6. tehn. un gol care să permită mișcarea liberă a două componente: v. rulmenți, volan
● chiar și la cel mai bun v-i în orice circumstanțe;
fi după v-i, împotriva v-i (nu) satisfăcător;
bucurați-vă de ceva pentru a vă sătura;
apel adj. destinat apelului (nota 5): v. dispozitiv, v. semnal
voľačí zá m. privl. neur nr. cineva, cineva: (pierdut) v-ie copil
apelant -y -čik ž. apel telefonic. presetat
volačo -čoho zá m. neur nr. ceva (adică 1-3), ceva, ceva: v. trebuia să se întâmple;
De asemenea, în.! este despre v. mai tanara; (lua) în. bani;
expr. îl duci înăuntru. și-au amintit!
● susține v. au valoare, preț;
în. sub hrana dinților
sună sună. vulcanul nr. neur nr. proverbe. cumva, cumva, cumva: v. ne descurcam
-
Regulile ortografiei slovace
Dicționar al limbii slovace (din 1959 - 1968) 1
bou, bou, mn. Nu. om de bou. r. tiraj animal de casă, taur castrat: tiraj v.;
hrana v-y;
pereche de v-ov;
plug, considera v-och;pren. vulg. înjurând o persoană proastă, de neînțeles
● sunați. expr. face, trage, curăță ca în. munca grea;
pajiște ca în. a) bea cu lăcomie, b) se îmbată deseori, este beat;
ia ca v. la colțuri a) este lacom, lacom, lacom, b) ia multă muncă, multe responsabilități;bou (învechit și bou) adaugă. m.: în. coltul;
în. sanie;
piele de bou (Tim);alege, -ia, -ie adaugă.: kuch. v-ie tipul de ochi de hrană pentru ouă;
volisko, -a, -helek střed. și omul. r. zvel.
accesorii vol-nevol dilua. lupi-lupi, chtiacnechtiac: Lupii-lupii i-au tăiat capul. (Dobš.)
1. capacitatea unei persoane de a lua decizii libere, capacitatea de a-și dori;
trăsătură de caracter bazată pe această abilitate: v. liber, v. ferm, incasabil., expr. fier, oțel v.;
forța v-e;
La urma urmei, sunt om, am o voință. (Taj.) Fruntea a trădat voința și fapta omului. (Urb.)2. efort conștient de a atinge, de a atinge un anumit scop;
dorință, determinare, angajament;
disponibilitate: Janko a venit cu o voință fermă de a lupta și de a câștiga. (Mor.) Voința noastră de a depăși planurile este în creștere. (Pr. King) Am venit cu bună credință pentru a depăși problema. (Fig.) Cu cât stăpânul este mai mare, cu atât este mai puțin bună voința de a lucra. (Pentru tine.) Pentru a-mi vedea bunăvoința, mă voi alătura. (Stod.)● sunați. nici măcar în cel mai bun caz v-i în niciun caz, deloc;
3. rezultatul deciziei;
cerere, cerere, dorință;
intenție: v. folk, v. a națiunii;
v. parental;
impuneți v-u;
a forța, a forța cuiva v-u pe cineva;
a interpreta, a interpreta, a interpreta în-u pe cineva;
faceți ceva propriu în-e în mod voluntar;
acționează împotriva v-i-ului tău involuntar, din constrângere;
a face ceva de la cineva la cererea cuiva;
ultimul v. voință, voință;
Voința noastră este legea. (Vaj.) Auzi voia mea neschimbată. (Jégé) (Tatăl) nu și-a permis dezacordul cu voința sa suverană. (Al.)● v. destin, zeu v. în sens idealist, o forță misterioasă căreia totul este inevitabil supus, acțiunea căreia nu poate fi evitată;
apel telefonic. face, dă cuiva (totul) după v-i îl satisfac (în toate);
ea (ceva, cineva) sunt (nu) eu după v. Îmi place (ceva, cineva);
este (nu este) împotriva mea și nu sunt de acord cu aceasta (sunt de acord);
a fi cineva după v-i (despre o femeie) a da cuiva;
a avea o dorință pentru ceva, a avea un gust;
a avea (bucura) ceva face (frumos) v-e suficient, suficient, mult;4. libertatea de acțiune, posibilitatea de a decide liber;
liber, libertate: dă, lasă pe cineva în toate;
Îndrăzneț ca pârâul munților, ca vântul voinței sale. (Botto)● depinde de dvs. să decideți pe cont propriu;
Al 5-lea apel. dispoziție emoțională, dispoziție, dispoziție: a avea un v-u bun, rău;
Era într-un testament roz. (Vaj.);
a fi prost dispus fără interes● nu știe ce să facă din v-e este exaltat, neprihănit de sine;
va veni. m. k 1: v. impuls, activitate v-á;
calitățile v ale omului;voință și voință, -y femei. r. zdrob. expr. k 3-5
testament de 2, -le femei. r. tehn., mașină. un spațiu care permite mișcarea liberă a unei părți a mașinii în interiorul altei părți: v. rulmenți, pistoane;
mare, mic în.apelanti, -ia, -ie acc. m. destinat apelării prin intermediul: radiotel. în. dispozitiv, marca v-ia
voľačí, -ia, -ie zám. privl. nespecificat aparținând unei persoane nedeterminate, cuiva, suficient, cuiva: mâinile alegătorului au legat cu pricepere o panglică roșie sub gât. (Švant.) Am găsit o zgură, iar el este un slug. (Secară.)
1. ceva, ceva, ceva, ceva: Fiecare copil ia apelul. (Brusc) Volačo i-a amintit de acest tablou. (Laz.) (Ușa) mârâie. Trebuie să le ung. (Krno) Vino aici, îți spun. (Pal.);
apel telefonic. expr.: Vei fi alegător (Ondr.) Vei aplica pentru că ești harnic, la îndemână. Katka îl va lua (casa) de îndată ce te vei căsători și va fi numită (Skal.) Copilul tău se va naște.2. o cantitate mică, nu foarte multă, ceva, ceva, ceva: Gătiți în continuare pentru lemnul datorat. (Plutitor) Mama lui l-a încărcat cu fasole, mazăre și ceapă. (Zub.)
3. Înseamnă puțin adverbul;
ceva, ceva, ceva: E mai înaltă decât Martha. (Laz.) Chlapisko! Ciufulit ghemuit de la îndoirea frecventă. (Da.)Al 4-lea apel. expr. adverbul are mult, mult;
ceva, dacho, ceva: El a mers acolo!volei și volei (național și volei și volei) zám. acc. într-un fel, vag, cumva, cumva, cumva: Să-i spunem. (Hor.) Ne vom ocupa de ei aici așa cum vor suna. (Miau.) El va fi numit. (Al.) Vaiul a dispărut. (Dintr-o dată) Dintr-odată are un apel ciudat. (Bend.) Ceea ce este obișnuit o dată, este mai mult. (Krno)