252 rezultate găsite (3 pagini)

1. construcția formei jgheabului pentru hrănirea al. drenarea lichidelor al. alt material: scurgere, terasament ž.;
colibă. bătând b.

3. depresiune alungită în teren, depresiune: coborât la minge;

jgheab adj. care seamănă cu jgheabele: b. panta, ž-á dolina

jgheab adj.: din. transportor;

ieftini -adică -ejú dok. devine mai ieftin, mai ieftin: mărfuri z-l, producție z-la

ieftini doc. face mai ieftin, mai ieftin: z. transport, minerit;

armonizat adj. kt. este în concordanță cu ceva armonios: mișcări z-é, culori;

alinia doc. alinia; armoniza: z. instrumente în orchestră, z. interesele tinerilor și experimentați, din. cooperarea cu un partener;

înghețat -adică -ejú dok. solidificați-vă pe gheață, acoperiți cu gheață: trotuar z-l;
sol z-zena

glazură -adică -ejú dok. deveni înghețat: vânt z-l;

uşura -adică -ejú dok. deveni mai ușor, mai ușor: încărcați z-lo

1. face mai ușor, ușor (adică 1, 2): din. greutatea a ceva;
din. (si) rol simplifica

2. ia importanța, seriozitatea, lipsa de respect: a. merite, z. situatie;

// fa-o mai usor a deveni mai ușor, ușor (adică 1, 2): încărcați cu z-lo;
munca muncitorilor este z-la;

ușurarea adj. scăpând de sens, importanță, disprețuitor: note z-e;

1. fără efort, stres, nonviolent: z. a atinge ceva din. împingeți mânerul

intinde-te -e -ú -hol dok.

3. apel telefonic. învechit. da naștere

înşela -adică -ejú dok. a deveni mai indiferent, indiferent: z. spre împrejurimi;
după eșecul z-l

fetiță acc. expr. ușor (adică 1): din. el a inceput

furișa -și doc. apel telefonic. a deveni neglijent, dezordonat: copiii sunt nesupravegheați dacă

seduce -și doc. ademenitor de câștig, ademenit: ieșit din. prieteni la pub a seduce;
soarele l-a strălucit

te sperie -e -ú -kol dok. înspăimântați-vă, înspăimântați-vă, înspăimântați-vă: copilul se apleca și plângea;
din. responsabilitățile

tresărire -și b. tresărire

înspăimântat adj. copleșită de frică, înspăimântată, înspăimântată: fata;

a sparge -e -u dok. rupere rupere, rupere în bucăți, rupere: z. băț, ramură, z. si nohu

● expr. din. gâturile, cravatele a) a se sinucide b) a suferi pagube

// a sparge: roți dacă

a ceda doc. a prinde (adică 2): din. hoți, contrabandiști

aur -y -nín ž. peior. ceva aurit, lipit: z. fără gust, roman z.

auri -ta/-ce -tajú/-cu -tajúc/-cuc dok. peior. uniți-vă într-un întreg dezorganizat, bolnav, grăbiți, faceți superficial, lipiți: z. haine;
discursul a fost în tot felul de feluri

aurire -și s. strat subțire de aur, aurire, beteală: z. pe dosul cărților

de aur adj. auriu colorat: păr z-é, z. nisip;

1. acoperiți cu un strat subțire de aur, auriu: z. rama pentru tablou, galvanic z-eni;
z-iaci lis

2. cărți. culoare maro auriu: apus de soare z-l cer

Miere -y -tiek ž. în min. monedă, bancnotă în valoare de 1 aur

1. numai Miere folie de aluminiu

2. k 4: z., dă-mi cartea

aurar -y -čok ž.;

aurar adj.: din. mărfuri, cântare z-e;

aurar -a -tiev s.

aurar -un mn. -ci m. specialist în fabricarea, repararea și vânzarea articolelor din metal prețios; liber profesionist; bijutier;

transformă-te în aur -e -ú -tol ned. a deveni auriu: frunze z-e

1. metal prețios galben deschis cu luciu intens, chim. element, stmp. Au: z. Pur, fracțional z., Panoramare z-a;
alb z. și public. zahăr;
public.: z negru. cărbune;
lichid de. ulei

2. articole din aur, personalizate. bijuterii: femeie atârnată z-m;
public. argou. z olimpic. medalie de aur

3. care seamănă cu aurul în culori, strălucire, valoare: z. raze de soare;
din. spice de grâu

● expr. z-m nu l-ar echilibra este valoros;
a avea o inimă de z-a a fi bun, nobil;
sfaturi bune peste z.;
nu totul din. care strălucește o impresie externă nu este o garanție a valorii;

tija de aur -e ž. iarbă abundentă cu flori galbene aurii, pantofi. Solidago

roșu auriu adj. roșu auriu: păr z-e, soare z-e

Căutător de aur -un mn. -i/-ovia m. cine caută și extrage aur;

Căutător de aur -la fel de. căutarea, extracția aurului

aurar -un mn. N și A -si m. gandacul care traieste pe flori si depoziteaza larvele in furnici, zool. Cetonium

capacitate portantă de aur -și b.

purtătoare de aur adj. care conține aur: z-é aluviune, z. nisip;

luna de miere -y -ček ž. insecte cu ochi aurii și aripi verzi care apar în gospodărie, zool. Crizopa

cu fructe aurii adj.: bot. krkoška z-á Chaerophyllum aureum pajiște parfumată și iarbă de grădină

tăietor de aur -u m. auriu al. nucă aurită: carte cu z-om

II. de aur m. orig. moneda de aur; a fost al. baza actuală bani. unitate și monedă în nimic. State: o sută de Kremnica z-ch;
Z olandeză.

zlatotepec -pca m. specialist forjare aur;

aurar -la fel de. arta de aur, departamentul de aur

gura aurie adj. cărți. elocvent (adică 1): din. vorbitor, predicator;
sv. Ján Zlatoústy

lacuri de aur -y-șosete b. expr. fată, femeie cu părul auriu;
Goldilocks povești. fiind

cu părul auriu adj. având părul auriu: z-é fată

1. din aur: din. bijuterie, inel, stilou z-é, z. dinte, medalie z-á

2. care conține aur: venă și pren. hemoroizi;
z-á mea și frază. sursă bogată de venit

3. aurit: butoane z-é, piuliță z-á

4. care amintește de aur (culoare, luciu, sunet etc.).): părul z-é, z. nisip, frunze z-e;
z-á tag emblemă pentru produse înalte calitate;
din. ploaia arbust ornamental cu un număr mare de flori galbene, pantofi. generos, forsitia;
z-á nunta 50 de ani de la căsătorie și celebrarea ei;
z-á duminică ultima înainte de Crăciun

6. referitoare la aur în general:. comoară, z-á monedă

● z-á drum mediu favorizarea compromisului;
din. vârstă perioada de înflorire;
din. unghie (program) top parte;
→ ambarcațiunea are un fund;

reducere 1 -y zliav ž. reducere preț, taxă: furnizați, obțineți de la-la, de la. la călătorie, la impozit

● sprava-z., sprava i z. din toate părțile

redus adj. kt. este prevăzut pentru o reducere: z. bilet, taxa de intrare

glanda -y gland ž. sistemul excretor: umflat b.;
anat. lăptos, parotid, salivar, tiroidian b.;
biol. ž-y cu secreție internă;

glandular adj. kt. are glande, multe glande: ž-é uger

● expr.: din. în el de la (o) fierbere, creștere, b. s-a mutat în ea s-a înfuriat foarte tare, s-a înfuriat;
el revoltă în ea ž. este foarte furios;
se toarnă b. pe cineva a excela;

vezica biliara -un m. corp nimic. geantă asemănătoare vertebratelor, în kt. bila se acumulează: operație b-a, fi bolnav până la b.;

vezica biliara -un m. apel telefonic. care este bolnav până la vezica biliară;

vezica biliara -y-an b.

vezica biliara adj.: din. sechestru;
dietă în bolile vezicii biliare

vezica biliara adj. susținerea producției și excreției de bilă: b. ceai;

biliar adj. expr. supărat (adică 1 - 3), toxic: b. tip;
din. râs, conversație;

canal biliar -u m. anat. ieșire a vezicii biliare: inflamație ž-u;

bilă adj.: ž-é kamene

rău mai rău acc.

1. k rău, op. bine: z. joacă, dormi, auzi, acționează;
din. a simți;
din. vorbeste despre cineva;
vreau pe cineva din., z. trata pe cineva;
din. sfătuiește pe cineva;
din. s-a terminat;
din. Nu-mi place de tine

2. accesorii pentru propoziții. vys. starea nefavorabilă a organismului, situația nefavorabilă etc.: este, provine din. greaţă;
din. este cu el a) nu se simte bine b) riscă să fie nefavorabil;
este de la. despre pâine de urgență

3. vys. evaluarea poveștii în termeni de posibilități, dificilă: sunteți din. ridica te dimineata

● (nu) a avea ceva pentru cineva. (nu) udare;
expr. z.-nedobre foarte rău;
fie din. înscris cu cineva nu încredere;
din. a căzut pentru asta nu-i plăcea: z. îl face afectează negativ

nu face nimic -adică -ejú dok. deveni leneș: băiat cumva z-l

conglomerat -nca m. lipire: z. păr;
geol. rocă sedimentară cimentată de scafandri. componente, conglomerat

lipire -y -nín ž. ceva lipit, conglomerat: z. zăpadă;

1. lipire pentru conectare: z. capac rupt, z. gâtul spart

2. prin lipire pentru a crea: z. modelezi un avion

a îmbunătăți doc. face mai bine: z. metoda de producție, mediu, aprovizionare;
din. performanță, record mondial;

îmbunătățirea adj. destinat îmbunătățirii: z. propunere, z-ie măsuri

ameliorator -un m. argou. propunere de îmbunătățire

// a se face mai bine devin mai buni: rapoarte cu dacă;
vremea era senină;

ned. a îmbunătăți

ameliorator -un mn. -eu sunt. cine prezintă propuneri de îmbunătățire (referitoare la metoda de producție, tehnologie, organizarea muncii etc.);

ameliorator -y -liek ž.;

îmbunătățirea adj.: z-é efort, mișcare;

îmbunătăţire -la fel de.

A pleca în zbor -í -ia dok.

1. zboară vara, zboară: pasăre z-l din copac, cocoș z-l din gard

2. expr. cădere (adică 1): din. de la un cal, o pălărie de la cap, de la. la groapă

3. expr. coboară repede, fugi: z. urcând scările spre beci;

zbura 2 [-l-] doc. apel telefonic. lipit: z. foi

canelare adj. destinat canelării: b. rindea, tăietor ž-ia

canelare -și s. decor canelat (pe ceramica)

canelură ned. faceți caneluri (adică 2): ceramică

canelat adj.: din. panou;
din. ornament;

canelură -čka, žliabček -un m. zdrob.

1. zdrob. k 1, 2: centrală.;
furaje b.

2. crestătură, adâncitură, canelură (pe piese, unelte etc.): b. pe tablă, roată cu ž-om;

combina rău rău doc.

1. turnare pentru a scoate (lichid) din ceva: z. apa din legume fierte

2. prin turnarea lichidului, se scurge: z. cartofi

aliaj -y -tin b. amestec solidificat de metale topite: cupru z-y, aluminiu;

glanda -y -zok ž. zdrob.

1. (despre animale) a scăpa de piele, blană etc.: șarpe cu z-l

2. (despre piele) a urca (nota 2), scalare: pielea de pe picioare este z-la

ned. lipici -și, lipici

// rămân împreună lipiți împreună: lutul este turnat în bulgări;

-adică -ejú

  • 1
  • 2
  • 3
  • ›