A patra și a cincea lună aduc multe progrese semnificative. Copilul începe să se întoarcă, începe să ridice capul și în poziție culcat observă evenimentele din jur. Modificări mari apar în interacțiunea dintre ochi și mână. Bebelușul poate apuca jucării și obiecte în jurul său. Se dezvoltă și vorbirea, deși cuvintele încă nu apar. De asemenea, copilul începe să recunoască oamenii din jurul său, el poate distinge oamenii cunoscuți de străini.

cincea

Dezvoltarea mișcării

În această perioadă, copiii nu mai sunt doar întinși pe spate. Încep să filmeze în lateral și unii reușesc chiar să-și dea drumul la burtă. Cu toate acestea, aceasta este mai degrabă o excepție. În a patra și a cincea lună, trebuie să-l ajutăm pe bebeluș să se întoarcă în timpul jocurilor de mișcare pe abdomen.

Când copiii se întind pe burtă, de obicei ridică capul și pieptul relativ sus și își odihnesc antebrațele și palmele deschise. În această poziție, ei sunt acum capabili să observe ce se întâmplă în jurul lor. Treptat, încep să transfere greutatea de la un mâner la altul, așa că în a cincea lună pot ajunge la o jucărie din apropiere cu mâna liberă, pe care nu se odihnesc în prezent.

Copilul nu va putea să stea singur fără sprijin, așa că cu siguranță nu trebuie să-l sprijinim cu perne. Nici măcar nu ar trebui să-l lăsăm pe scaune diferite, deși le place copiilor, deoarece restricționează propria mișcare activă, ceea ce cu siguranță nu este benefic. Mai degrabă putem să așezăm copilul în poală în timpul jocurilor de mișcare sau să stăm cu el o vreme la masă, unde se sprijină pe noi. Îi vom arăta jucăriile și în aceeași poziție.

Dezvoltarea mișcării mâinilor și a degetelor

Acum există o mare dezvoltare în dezvoltarea interacțiunii ochiului și a mâinii, adică în îndrumarea mâinilor sub controlul vederii. După cum am menționat deja, putem observa etapa preliminară în a treia lună, când copilul începe să-și atingă mâinile și să le conecteze. În luna a patra, de obicei începe jocul real de mână. Copiii rezistă mult timp să urmărească cum se mișcă mânerele și degetele individuale, cum o mână o prinde pe cealaltă etc. Este un joc foarte bun pentru a practica apucarea obiectelor.

În luna a patra și a cincea, ei sunt capabili să ajungă și să prindă treptat jucăriile pe care le le oferim atunci când sunt întinse pe spate sau pe cele pe care le-au agățat peste piept. Inițial, ambele mânere țin mânerul în același timp, ulterior ajung și prind fiecare mână separat. Metoda de prindere evoluează, de asemenea. Degetul mare începe să fie în opoziție cu celelalte degete, ceea ce permite o mai bună prindere și o manevrare mai ușoară a obiectului.

Dezvoltare intelectuala

Prinderea și manipularea jucăriilor are o mare importanță în dezvoltarea micuților noștri. Nu numai că ajung să cunoască diferitele proprietăți ale obiectelor, dar învață și că o anumită mișcare cu o jucărie poate avea o consecință concretă. De exemplu, stoarcerea unei jucării poate produce un sunet, iar acest lucru reprezintă deja o înțelegere a anumitor relații din propria activitate, de exemplu între stoarcerea unei jucării și sunetul auzit, adică fluierarea ei. Acest lucru duce la dezvoltarea gândirii. În timpul jocului, copilul află că poate provoca singur unele fenomene, chiar și cele care îi aduc bucurie și satisfacție. Manipularea jucăriilor este o treabă importantă pentru copii pentru a dezvolta alte procese mentale precum atenția și memoria.

Dezvoltarea vorbirii

Când vine vorba de dezvoltarea vorbirii, expresiile vocale sunt mai diverse în această perioadă. Dar este încă o mormăială. Următoarea etapă a dezvoltării vorbirii, adică glumind silabele, începe de obicei să apară în a doua jumătate a primului an de viață. În lunile a patra și a cincea, putem observa progrese diferite în dezvoltarea vorbirii. Copilul este capabil să-și folosească expresia vocală pentru a evoca un anumit comportament adult. De exemplu, ridicarea unui copil nu poate însemna doar bucuria jocului, ci poate fi, de asemenea, o recompensă pentru adult pentru jocul său și o provocare pentru a continua să joace. Copilul este acum capabil să „controleze” comportamentul adultului și să evoce anumite reacții, care sunt legate de dezvoltarea socială și emoțională.

Citește și:

Dezvoltarea socială și emoțională

Copilul se distinge acum treptat nu numai de mama sa, care este de obicei încă apropiată de el, ci și de cei dragi de străini în care devine mai puțin încrezător. La început, îi zâmbește fețelor necunoscute, dar apoi își dă seama de diferența dintre străini și cei mai apropiați de el, iar dacă cineva străin se apropie de el în mod neașteptat, poate începe să plângă. Cu toate acestea, teama reală de necunoscut se dezvoltă puțin mai târziu, de obicei între a șaptea și a opta lună de viață. Există diferențe individuale mari între copii în astfel de manifestări. Unii copii sunt încă „sociali” și dau zâmbete tuturor celor din jur fără distincție, alții sunt mai serioși și mai zâmbitori la zâmbete. Caracteristicile individuale ale copilului trebuie, de asemenea, respectate în acest sens.

După cum am menționat deja, la această vârstă de obicei nu este suficient ca un copil să se întindă doar pe spate. Mai întâi încearcă să se întoarcă de partea lui și apoi de stomac. Prin urmare, este bine acum să îi arăți jucării pe o parte și pe cealaltă să-l aduci să se întoarcă pe ambele părți. Ar trebui să fie scos din pătuț, deoarece acest spațiu este deja restrictiv pentru el, iar pătuțul trebuie folosit doar pentru dormit.

Ar trebui să folosim jocuri de mișcare mai ales atunci când schimbăm un copil, când este fericit că este gol și nu este restricționat în mișcare. Putem folosi și rime ritmice simple, în care, de exemplu, numim diferite părți ale corpului și ale feței, pe care le atingem în același timp. În acest fel, copilul va ajunge treptat să-și cunoască întreaga schemă corporală sub forma unui joc. Jocurile de mână sunt deosebit de populare, dar să nu uităm de picioare.

Deși nu permitem copilului să stea pasiv, îi putem oferi bucuria acestei poziții într-un joc de mișcare, în timpul căruia îl luăm pe canapea, îl așezăm în poală unul față de celălalt și facem diverse mișcări. Un astfel de joc, în care copilul activează el însuși, va mulțumi ambelor părți implicate.