corpul

Acizii sunt ingerați după ingestie prin peretele stomacului în sânge. Dacă echilibrul acido-bazic din sânge este deja perturbat (corpul este înfundat cu acizi), acizii merg la ligamente. Ligamentul înconjoară toate celulele, adică totul în și din celule este transportat prin ligament. La supraîncărcare, acizii rămân depozitați în articulații, reumatism, gută, poliartrită.

În țesutul acidificat, celulele roșii din sânge își pierd elasticitatea, nu pot trece în cantități suficiente către capilare și vasele de sânge fine și așa cuși alimentează insuficient organele cu oxigen. Ligamentul încetează să mai joace rolul unui sistem tampon (tampon-echilibrare), permeabilitatea acestuia este redusă și astfel celulele se sufocă din cauza alimentării insuficiente. Corpul începe să îmbătrânească, ridurile, celulita și alte boli ulterioare de la acidificare.

Determinarea acidității în organism:

  1. stare intra și extracelulară
  2. pH în urină (optim 6,8-7,4)
  3. pH în salivă (în principal 7,1)

Echilibrul acido-bazic: pH 7,4-7,5 Cel mai acid este urina dimineții pH 5,0 (corpul elimină o mulțime de acizi peste noapte) Cea mai mare valoare bazică este în jur de 17,00. Un sugar sănătos alăptat are un pH în urină de 8-8,5.

Supape acide:

  • Plămâni (expirația de CO2 reduce cantitatea de acid carbonic)
  • Rinichi: numai pentru acizi solubili în apă, fiind necesare cantități mari de lichide

(Pentru a dilua și elimina 1 g de acid uric, corpul are nevoie de 6-8 l de apă)

  • Piele și mucoase (acizii sunt excretați sub formă de transpirație și excreții)
  • Rect: formă de diaree de ex. în fructe necoapte
  • Vărsături