tbl flm 28x1 mg (blis.PVC/PE/PVDC/Al-nem.bal.)

Conținutul rezumatului caracteristicilor (SPC)

REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI

pepvdc

1. DENUMIREA PRODUSULUI MEDICAMENTAL

1 mg comprimate filmate

2. COMPOZIȚIA CALITATIVĂ ȘI CANTITATIVĂ

Fiecare comprimat conține 1 mg anastrozol.

Excipient cu efect cunoscut: fiecare comprimat conține 93 mg lactoză monohidrat (vezi pct. 4.4).

Pentru o listă completă a excipienților, vezi secțiunea 6.1.

3. FORMA FARMACEUTICĂ

Comprimat filmat.

Comprimate albe, filmate, rotunde, biconvexe, marcate cu „ANA” și „1” pe o parte.

4. DATE CLINICE

4.1 Indicații terapeutice

Tratamentul cancerului mamar avansat la femeile aflate în postmenopauză.

Tratamentul adjuvant al stadiului invaziv precoce al cancerului de sân la femeile aflate în postmenopauză cu receptori hormonali pozitivi.

Tratamentul adjuvant al cancerului de sân în stadiu incipient la femeile aflate în postmenopauză cu receptori hormonali pozitivi care au fost tratați cu adjuvant tamoxifen timp de 2 până la 3 ani.

4.2 Doze și mod de administrare

Pacienți adulți, inclusiv pacienți vârstnici

Un comprimat (1 mg) se administrează oral o dată pe zi.

Durata recomandată a tratamentului endocrin adjuvant al cancerului de sân cu receptor hormonal invaziv în stadiu incipient pozitiv la femeile aflate în postmenopauză este de 5 ani.

Grupuri speciale de pacienți

Anastrozolul nu este recomandat pentru utilizare la copii și adolescenți din cauza datelor insuficiente privind siguranța și eficacitatea (vezi pct. 4.4 și 5.1).

Insuficiență renală

Nu se recomandă ajustarea dozei la pacienții cu insuficiență renală ușoară până la moderată. Anastrozolul trebuie utilizat cu precauție la pacienții cu insuficiență renală severă (vezi pct. 4.4 și 5.2).

Insuficiență hepatică

Nu se recomandă ajustarea dozei la pacienții cu afecțiuni hepatice ușoare. Se recomandă prudență la pacienții cu insuficiență hepatică moderată până la severă (vezi pct. 4.4).

Anastrozolul se administrează pe cale orală.

4.3 Contraindicații

Anastrozolul este contraindicat:

- la femeile gravide sau care alăptează.

- la pacienții cu hipersensibilitate cunoscută la anastrozol sau la oricare dintre excipienți

menționate în secțiunea 6.1.

4.4 Atenționări și precauții speciale pentru utilizare

Anastrozolul nu trebuie utilizat înainte de femeile aflate la menopauză. La fiecare pacient cu o problemă a stării menopauzei, menopauza trebuie definită biochimic (hormon luteinizant - LH, hormon foliculostimulant - niveluri de FSH și/sau estradiol). Nu există date care să susțină utilizarea anastrozolului cu analogi LHRH.

Administrarea concomitentă de anstrozol cu ​​tamoxifen sau terapia care conține estrogeni trebuie evitată, deoarece acest lucru poate reduce efectul farmacologic al acestuia (vezi pct. 4.5 și 5.1).

Efect asupra densității minerale osoase

Anastrozolul scade nivelul de estrogen în circulație, prin urmare poate determina scăderea densității minerale osoase și, prin urmare, un risc crescut de fractură (vezi pct. 4.8).

La femeile cu sau cu risc de osteoporoză, densitatea minerală osoasă trebuie evaluată formal la începutul tratamentului și la intervale regulate după aceea. Tratamentul sau prevenirea osteoporozei trebuie inițiat la un moment adecvat și atent monitorizat. La femeile aflate în postmenopauză, utilizarea tratamentului specific, de ex. bifosfonați, care pot preveni pierderea suplimentară a mineralelor osoase din cauza anastrozolului (vezi pct. 4.8).

Insuficiență hepatică

Anastrozolul nu a fost studiat la pacienții cu cancer mamar cu insuficiență hepatică moderată sau severă. Expunerea la anastrozol poate fi crescută la pacienții cu insuficiență hepatică (vezi pct. 5.2). Anastrozolul trebuie utilizat cu precauție la pacienții cu insuficiență hepatică moderată până la severă (vezi pct. 4.2). Tratamentul trebuie să se bazeze pe o evaluare beneficiu-risc pentru fiecare pacient în parte.

Insuficiență renală

Anastrozolul nu a fost studiat la pacienții cu cancer mamar cu insuficiență renală severă. Expunerea la anastrozol la pacienții cu insuficiență renală severă (GFR și

și Supraviețuirea fără boală include toate cazurile de reapariție a bolii și este definită ca prima apariție a recidivei loco-regionale a bolii, noul cancer de sân contralateral, reapariția bolii la distanță sau moartea (din orice cauză).

b Supraviețuirea fără boală îndepărtată este definită ca prima apariție a bolii îndepărtate sau deces (din orice motiv).

c Timpul până la reapariția bolii este definit ca prima apariție a recidivei loco-regionale a bolii, noul cancer de sân contralateral, reapariția bolii la distanță sau moartea cauzată de cancerul de sân.

d Timpul până la reapariția bolii este definit ca prima apariție a reapariției unei boli îndepărtate sau deces din cauza cancerului de sân.

e Număr (%) de pacienți decedați.

Combinația de anastrozol și tamoxifen în comparație cu tamoxifen nu a prezentat beneficii de eficacitate la toți pacienții și nici la populația cu receptori hormonali pozitivi. Tratamentul în acest grup a fost întrerupt în timpul studiului.

După o monitorizare mediană de 10 ani, efectele tratamentului anastrozolului au fost din nou comparate cu timpul și timpul comparativ cu tamoxifenul. Rezultatele au fost în concordanță cu analizele anterioare.

Tratamentul adjuvant al cancerului de sân pozitiv cu receptor hormonal invaziv precoce la pacienții tratați cu adjuvant tamoxifen

Într-un studiu clinic de fază III (Grupul austriac de studiu al cancerului de sân și colorectal [ABCSG] 8) care a implicat 2.579 de femei aflate în postmenopauză cu cancer de sân precoce receptor hormonal pozitiv care au fost supuse unei intervenții chirurgicale cu sau fără radioterapie și fără chimioterapie (vezi mai jos), -până la 24 de luni, trecerea la anastrozol după 2 ani de tratament adjuvant cu tamoxifen sa dovedit a avea o supraviețuire statistic mai bună, fără rezultate, comparativ cu pacienții care au continuat tratamentul cu tamoxifen.

Alte două studii similare (GABG/ARNO 95 și ITA) - dintre care unul a inclus pacienți după operație și chimioterapie - și o analiză combinată a studiilor ABCSG 8 și GABG/ARNO 95 au susținut aceste rezultate.

Profilul de siguranță al anastrozolului în aceste 3 studii a fost în concordanță cu profilul de siguranță cunoscut al femeilor aflate în post-menopauză cu cancer de sân precoce receptor hormonal pozitiv.

Densitatea minerală osoasă (BMD)

Într-un studiu de fază III/IV (Studiul Anastrozolului cu Bisfosfonat Risedronat [SABER]), 234 de femei aflate în postmenopauză cu cancer de sân precoce receptor hormonal pozitiv au fost înrolate în tratament cu anastrozol 1 mg/zi și împărțite în grupuri în funcție de riscul actual de fractură datorită fragilității osoase - un grup cu risc scăzut, mediu și ridicat. Parametrul principal de eficacitate a fost analiza densității osoase a coloanei vertebrale lombare utilizând o scanare DEXA. Toți pacienții luau vitamina D și calciu. Pacienții din grupul cu risc scăzut au primit anastrozol singur (n = 42), pacienții din grupul cu risc mediu au fost randomizați la anastrozol + 35 mg risedronat o dată pe săptămână (n = 77) sau anastrozol + placebo (n = 77).) Și pacienții din grupul cu risc crescut au primit anastrozol + 35 mg risedronat o dată pe săptămână (n = 38). Obiectivul principal a fost modificarea densității osoase a coloanei lombare după 12 luni comparativ cu valoarea inițială.

O analiză pivotă de 12 luni a arătat că nu a existat nicio scădere a densității osoase (evaluată prin densitatea osoasă a coloanei lombare determinată prin scanarea DEXA) la pacienții cu risc mediu și ridicat de fractură din cauza fragilității osoase atunci când a fost utilizată combinația de anastrozol 1 . mg/zi + 35 mg risedronat o dată pe săptămână. În plus, s-a observat o scădere a DMO în grupul de pacienți cu risc scăzut de fractură tratați cu anastrozol 1 mg/zi numai, dar acest lucru nu a fost semnificativ statistic. După 12 luni de tratament, aceste constatări s-au reflectat într-o variabilă secundară a eficacității ca o schimbare față de valoarea inițială a densității minerale lombare totale.

Acest studiu oferă dovezi că ar putea fi luată în considerare utilizarea bifosfonaților pentru tratarea posibilei pierderi osoase la femeile aflate în postmenopauză cu cancer mamar precoce înscrise în tratamentul cu anastrozol.

Anastrozolul nu este indicat pentru utilizare la copii și adolescenți. Eficacitatea nu a fost stabilită la populațiile studiate de copii și adolescenți (vezi mai jos). Numărul copiilor tratați a fost prea limitat pentru a trage concluzii sigure de siguranță. Nu sunt disponibile date privind efectele pe termen lung ale tratamentului cu anastrozol la copii și adolescenți (vezi și pct. 5.3).

Agenția Europeană a Medicamentului a renunțat la obligația de a prezenta rezultatele studiilor cu anastrozol într-unul sau mai multe subgrupuri ale populației de copii și adolescenți cu creștere scăzută din cauza deficitului de hormon de creștere (GHD), toxicoză testiculară, ginecomastie și sindrom McCune-Albright (vezi pct. 4.2).

Creștere scăzută datorită deficitului de hormon de creștere

Un studiu randomizat, dublu-orb, multicentric, a evaluat 52 de băieți adolescenți (cu vârste cuprinse între 11-16 ani) cu GHD tratați timp de 12-36 luni cu anastrozol 1 mg/zi sau placebo în combinație cu hormonul de creștere. Doar 14 pacienți tratați cu anastrozol au finalizat 36 de luni de tratament.

Comparativ cu placebo, nu s-a observat nicio diferență statistic semnificativă în parametrii legați de creștere, i. j. în înălțimea prezisă a adulților, înălțimea, scorul deviației standard (SDS) și rata de creștere. Datele finale despre înălțime nu erau disponibile. În timp ce numărul copiilor tratați a fost prea limitat pentru a trage concluzii sigure de siguranță, grupul cu anastrozol a arătat o incidență crescută a fracturilor și o tendință spre scăderea densității minerale osoase în comparație cu placebo.

Un studiu deschis, non-comparativ, multicentric, a evaluat 14 pacienți de sex masculin (2-9 ani) cu pubertate masculină familială (pubertas praecox) la bărbați, cunoscută și sub numele de toxicoză testiculară, tratați cu anastrozol + bicalutamidă. Obiectivul principal a fost determinarea eficacității și siguranței acestui regim combinat pe parcursul a 12 luni. Treisprezece din cei 14 pacienți înrolați au finalizat 12 luni de terapie combinată (1 pacient nu a apărut pentru urmărire). După 12 luni de tratament, nu s-a observat nicio diferență semnificativă în rata de creștere comparativ cu rata de creștere în ultimele 6 luni înainte de intrarea în studiu.

Studii la pacienții cu ginecomastie

Studiul 0006 a fost randomizat, dublu-orb, multicentric și a inclus 82 de băieți adolescenți (cu vârsta cuprinsă între 11-18 ani) cu ginecomastie pentru mai mult de 12 luni, tratați cu anastrozol 1 mg/zi sau placebo zilnic timp de 6 luni.

Nu a existat nicio diferență semnificativă între grupul de 1 mg anastrozol și grupul placebo în numărul de pacienți al căror volum de sân a scăzut cu 50% sau mai mult după 6 luni de tratament.

Studiul 0001 a fost un studiu farmacocinetic în doză deschisă, cu doze repetate, a anastrozolului 1 mg/zi la 36 de băieți în pubertate cu ginecomastie cu o durată mai mică de 12 luni. Obiectivele secundare au fost: să evalueze proporția pacienților care au avut o reducere de 50% a ambelor dimensiuni ale sânilor după 6 luni de tratament de studiu comparativ cu valoarea inițială (ziua 1 de tratament); evaluarea tolerabilității și siguranței tratamentului. După 6 luni, 56% (20/36) băieți au avut o scădere cu 50% și mai mare a volumului total al sânilor. .

Studii la pacienți cu sindrom McCune-Albright

Studiul 0046 a fost un studiu exploratoriu internațional, multicentric, deschis, în care anastrozolul a fost administrat la 28 de fete (cu vârste cuprinse între 2 și 10 ani) cu sindrom McCune-Albright (MAS).

Obiectivul principal a fost evaluarea siguranței și eficacității anastrozolului 1 mg/zi la pacienții cu MAS. Eficacitatea studiului s-a bazat pe proporția pacienților care au îndeplinit criteriile definite pentru sângerarea vaginală, vârsta osoasă și rata de creștere.

Nu s-au observat modificări semnificative statistic în frecvența zilelor de sângerare vaginală în timpul tratamentului. Nu s-au observat modificări semnificative clinic ale scării Tanner, volumului ovarian mediu sau volumului uterin mediu. Nu au fost observate modificări semnificative statistic ale gradului de creștere a vârstei osoase în timpul tratamentului, comparativ cu valoarea inițială. Rata de creștere (în cm/an) a scăzut semnificativ comparativ cu starea inițială (p