Se poate spune că diabetul de tip 2 și obezitatea sunt vase asociate. Majoritatea diabeticilor de acest tip suferă de obezitate și, dimpotrivă, majoritatea persoanelor cu obezitate au sau suferă de diabet de tip 2.
În trecut, dieta era singura metodă de tratament pentru diabet. Chiar și astăzi, cu tratamente eficiente, măsurile dietetice au un impact semnificativ asupra rezultatelor tratamentului. Cu toate acestea, nu este o dietă în adevăratul sens al cuvântului, este practic o dietă reglementată. Aceasta înseamnă aproximativ aceeași cantitate de carbohidrați și energie în fiecare masă. La greutatea normală a pacientului, alimentele sunt distribuite pe tot parcursul zilei în conformitate cu obiceiurile pacientului. Este indicat să serviți mâncare de 6 ori pe zi. Distribuirea meselor în mai multe doze duce la o fluctuație mai mică a glicemiei după masă. O condiție prealabilă pentru o dietă adecvată este o bună cunoaștere a pacientului cu privire la conținutul de carbohidrați din alimentele individuale și indicele glicemic al alimentelor.
Glicemia crescută pe termen lung înseamnă un risc de apariție a aterosclerozei. Prin urmare, se recomandă limitarea grăsimilor animale în dietă, mai puțină sare, nu fumați. Este recomandabil să preferați sursele de fibre (legume, leguminoase, cereale), să includeți adesea pește în dietă și să folosiți uleiuri vegetale de calitate. Pentru a reduce greutatea, se recomandă o dietă bogată în proteine, fibre solubile și insolubile, vitamine și minerale. Dieta cu obezitate trebuie concepută individual, de preferință în colaborare cu un terapeut nutrițional. Nutriția trebuie să fie echilibrată, să furnizeze organismului toate substanțele nutritive, vitaminele și mineralele necesare și trebuie să conducă la reducerea treptată și permanentă a greutății. Folosește alimente cu un indice glicemic scăzut, alimente bogate în fibre și aderă și monitorizează un regim de băut adecvat și suficient. Dieta trebuie să fie variată și gustoasă. Este o ajustare pe termen lung a dietei, regulile dietei se aplică diabeticilor toată viața.
Gătitul este important. Carnea nu trebuie prăjită, gătitul, tocănița, coacerea fără grăsime este potrivită.
Dieta diabeticilor de tip 2, în special supraponderali sau obezi:
- Consumați în mod regulat și mai des porții mici de alimente adecvate. Ultima masă trebuie servită nu mai târziu de două, dar de preferință cu trei ore înainte de culcare.
- Subliniați suficientă proteină.
- Limitați grăsimile (în special grăsimile animale).
- Primiți fibre, vitamine și minerale.
- Acordați atenție indicelui glicemic scăzut al carbohidraților.
Grăsimile, desigur, aparțin dietei de reducere, sunt unul dintre nutrienții de bază și purtătorii de vitamine liposolubile. Există o mulțime de grăsimi animale în alimentele proteice (carne, lapte, produse lactate, ouă), deci este mai sănătos să completați dieta cu o cantitate mică de calitate, de preferință uleiuri vegetale cu o singură specie (rapiță, măsline, floarea soarelui). Untul, unguentul, slănina, fărâmele și altele asemenea nu sunt adecvate pentru conținutul de colesterol și conținutul de acizi grași saturați.
Carbohidrații sunt un alt nutrient esențial. Este necesar să le alegeți pe cele care au un indice glicemic scăzut și să furnizeze, pe lângă energie, alte componente importante ale alimentelor. De exemplu, proteine, vitamine, minerale și fibre. Prin urmare, meniul ar trebui să includă pâine integrală, leguminoase, orez și paste integrale, cartofi, legume, fructe.
Fibrele sunt o parte importantă a dietei. Își mărește volumul în stomac, încetinește golirea și astfel încetinește absorbția glucozei din intestinul subțire. Glicemia este astfel mai stabilă. Fibrele măresc volumul scaunului și accelerează mișcarea acestuia, reduce absorbția grăsimilor și a colesterolului, creează un mediu adecvat și este un aliment pentru bacteriile intestinului gros, care suprimă creșterea bacteriilor putrefactive. Fibrele insolubile se găsesc în semințele de in, piei de fructe și legume, tărâțe, ciuperci, leguminoase, hrișcă, pâine integrală. Fibrele solubile se găsesc în fructe, legume și cereale. Aportul zilnic recomandat de fibre este de 30 - 35 g, consumul mediu în țara noastră este de 15 - 20 g. Pentru a face față veniturilor, se recomandă suplimentarea fibrelor din surse naturale, nu din suplimente.
Este avantajos să se includă în alimentele cu un indice glicemic mai scăzut. Sunt alimente cu carbohidrați. În general, cu cât alimentele cu carbohidrați sunt mai simple și mai fine, cu atât indicele glicemic este mai mare (pâine albă, piure de cartofi). Dimpotrivă, pâinea integrală, orezul integral, leguminoasele, cartofii întregi, legumele au un indice glicemic scăzut. Alimentele cu un indice glicemic ridicat se descompun rapid și, sub formă de glucoză, intră în cantități mai mari și în sânge simultan. Dacă celulele nu au nevoie de toată glucoza ca sursă de energie, excesul de glucoză este stocat sub formă de grăsime în celulele adipoase prin intermediul insulinei. Alimentele cu un indice glicemic mai mic sunt digerate mai lent și treptat. Ele nu cresc nivelul zahărului din sânge rapid și rapid, iar celulele le folosesc treptat ca sursă de energie. Indicele glicemic este redus prin combinația de carbohidrați cu un alt nutrient - proteine sau grăsimi, combinația cu fibre, gustul oțetului. Indicele glicemic este, de asemenea, redus printr-un tratament termic adecvat (nu suspensie, prea moale). Alimentele cu un indice glicemic mai scăzut nu scad nivelul zahărului din sânge și se satură mult timp.
O dietă rațională, variată și echilibrată ar trebui să stea la baza măsurilor dietetice pentru întreaga familie. Dieta recomandată trebuie ajustată în funcție de vârstă, tipul de muncă, timpul liber, obiceiurile de exercițiu, alte boli și stereotipurile familiale. Soluția ideală este schimbarea stilului de viață al întregii familii, nu doar a unui membru al familiei care suferă de diabet.
Mâncare gustoasă și sănătoasă
1. alimentele prăjite trebuie eliminate complet din meniu
2. metodele adecvate pentru prepararea alimentelor sunt gătitul, coacerea, tocănița, prepararea la grătar sau prepararea în folie
3. din supe sunt cele mai potrivite bulionuri din carne, pește, carne de pasăre și legume. Dopurile trebuie utilizate numai într-o măsură limitată. Chiar și puțină făină este folosită pentru a îngroșa sucurile și sosurile, este mai bine să gătești sau să gătești pe legume, care îngroșează sucul în sine.
4. toate tipurile de carne slabă și cârnați cu conținut scăzut de grăsimi sunt potrivite pentru carne
5. Laptele este unul dintre alimentele de bază ale dietei. Se folosește semi-grăsime, conținutul său de carbohidrați este inclus în dietă. Brânza de vaci cu conținut scăzut de grăsimi este potrivită, brânzeturile cu un conținut de grăsime de 20 până la 30% în substanță uscată
6. pâinea este permisă, dar numai în cantități limitate, ar trebui să preferați cerealele integrale deoarece conține mai multe vitamine
7. atunci când vine vorba de a mânca ouă, puteți folosi albușuri fără restricții, puteți mânca gălbenușuri cu restricții limitate datorită conținutului de colesterol și grăsimi
8. Dacă îți plac garniturile, cartofii sunt ideali pe care ar trebui să îi mănânci des. Acestea conțin cel mai puțin carbohidrați și cele mai multe vitamine din toate suplimentele. Alte garnituri - orez, paste, leguminoase sau găluște - alternează în cantitatea permisă
9. dintre băuturi, apa este cea mai potrivită, dar puteți bea și apă minerală neindulcită, cafea și ceai
10. nu trebuie să pregătiți mâncarea separat, dar ar trebui să cântăriți vasele individuale, în timp ce greutatea trebuie să fie exactă la 5 grame. Ceaiul (CL) sau lingura (PL) pot fi utilizate pentru a măsura unele alimente - vezi tabelul. Primul număr arată grame într-o linguriță nivelată, al doilea număr grame într-o linguriță aliniată.
| 1 CL = 3 g | 1 PL = 10 g |
| 1 CL = 4 g | 1 PL = 11 g |
| 1 CL = 4 g | 1 PL = 11 g |
| 1 CL = 3 g | 1 PL = 8 g |
| 1 CL = 5 g | 1 PL = 13 g |
| 1 CL = 3 g | 1 PL = 10 g |
| 1 CL = 3 g | 1 PL = 10 g |
| 1 CL = 3 g | 1 PL = 10 g |
| 1 CL = 4 g | 1 PL = 12 g |
Meniu general pentru dieta diabetică cu un conținut de 6.300 kJ = 1.500 kcal, 175 g carbohidrați (S), 50 g grăsimi, 75 g proteine
Mic dejun (energie 300 kcal = 1 260 kJ 35 g S): 1/4 l cafea albă sau ceai cu lapte, 50 g pâine sau produse de patiserie, 50 g brânză sau brânză de vaci, cârnați slabi
Gustare (energie 50 kcal = 210 kJ 15 g S): 100 g de fructe sau 30 g de pâine
Masa de pranz (energie 450 kcal = 1 890 kJ 40 g S): 15 g grăsime vegetală, 10 g făină, 150 g legume sau 100 g fructe, 70 g carne, 100 g cartofi = 2 PL sau sau 80 g paste fierte = 3 PL, 70 g orez aburit = 3 PL, 100 g leguminoase fierte = 3 PL, 130 g piure de cartofi = 3 PL, 40 g pâine sau produse de patiserie
Olovrant (energie 200 kcal = 840 kJ 25 g S): 2 dl lapte, 30 g pâine sau produse de patiserie
Masa de seara (energie 400 kcal = 1 680 kJ 40 g S): 15 g unt, 10 g făină, 150 g legume sau 100 g fructe, 70 g carne, 100 g cartofi = 2 PL sau suplimente de prânz
A doua cină (energie 100 kcal = 420 kJ 20 g S): 150 g fructe
Meniu general cu 4.200 kJ = 1.000 kcal, 120 g carbohidrați (S), 30 g grăsimi, 80 g proteine
Mic dejun (energie 300 kcal = 1260 kJ 25 g S): 40 g pâine sau produse de patiserie, 10 g unt, 50 g brânză cu conținut scăzut de grăsimi sau brânză de vaci, carne slabă sau cârnați
Gustare (energie 50 kcal = 210 kJ 15 g S): 100 g fructe sau legume
Masa de pranz (energie 300 kcal = 1 260 kJ 35 g S): 0 grăsime, 0 făină, 150 g legume sau fructe, 100 g carne slabă sau cârnați, brânză de vaci, brânză fără grăsimi, 100 g cartofi = 2 PL sau 130 g piure cartofi = 3 PL, 70 g găluște = 1,5 felii, 70 g orez = 3 PL, 80 g paste fierte = 3 PL, 100 g leguminoase fierte = 3 PL, 40 g pâine = 1 cm felie dintr-un capac de 1 kg
Olovrant (energie 100 kcal = 420 kJ 15 g S): 1 dl lapte, 20 g pâine sau produse de patiserie
Masa de seara (energie 250 kcal = 1 050 kJ 30 g S): 0 grăsimi, 0 făină, 150 g legume sau fructe, 100 g carne slabă sau cârnați sau brânză de vaci, brânză cu conținut scăzut de grăsimi, 100 g cartofi = 2 PL sau garnituri
Meniu general cu un conținut de 3.360 kj = 800 kcal, 100 g carbohidrați (S), 20 g grăsimi, 70 g proteine
Mic dejun (energie 150 kcal = 630 kJ 15 g S): 20 g pâine, 100 g legume, 30 g brânză cu conținut scăzut de grăsimi sau brânză de vaci, carne slabă sau legume
Gustare (energie 50 kcal = 210 KJ 15 g S): 100 g fructe
Masa de pranz (energie 250 kcal = 1 050 kJ 30 g S): 0 grăsimi, 0 făină, 100 g legume, 100 g carne slabă sau cârnați, brânză de vaci, brânză fără grăsimi, 100 g cartofi sau 130 g piure de cartofi = 3 PL, 70 g găluște = 1,5 felii, 70 g orez = 3 PL, 80 g paste = 3 PL, 100 g leguminoase fierte = 3 PL, 40 g pâine = felie groasă de 1 cm dintr-un capac de 1 kg
Olovrant (energie 100 kcal = 420 kJ 10 g S): 125 g iaurt cu conținut scăzut de grăsimi
Masa de seara (energie 250 kcal = 1 050 kJ 30 g S): 0 grăsimi, 0 făină, 100 g legume, 100 g carne slabă sau carne afumată slabă, brânză de vaci, brânză de vaci fără grăsimi, 100 g cartofi sau garnitură
- Guta - o boală care țipă dureros Nu mânca carne! Sănătate și prevenire - Sănătate
- Gastroenterolog Peter Minárik Pentru persoanele sănătoase, cafeaua are efecte benefice - Sănătate și prevenire -
- Există prevenire împotriva apendicitei Ce puteți face acasă și cum să o preveniți
- Remedii la domiciliu - Pagina 44 din 130 - Tot ce trebuie să știți pentru sănătate și frumusețe
- Remedii la domiciliu - Pagina 17 din 130 - Tot ce trebuie să știți pentru sănătate și frumusețe