Salut Adam:) Va rog sa ma sfatuiti, am 20 de ani si nu gasesc un prieten. Nu sunt o fată care este la fiecare petrecere, mănâncă și cochetează cu orice alt băiat. Ei bine, cu siguranță nu stau acasă și sunt întotdeauna în compania oamenilor pentru că urăsc singurătatea. Ei bine, întotdeauna se termină cu băieții după prima, poate după 2 întâlniri, că „hai să rămânem prieteni” sau „Nu vreau o relație chiar acum”, sau el nici măcar nu va spune nimic, vom doar încetează să vezi și să contactezi.
Există doar un singur sfat pentru asta - nu vă dezgustați, plecați-vă norocul împotriva ei, va veni cel potrivit. Știu că este un clișeu ponosit. Dar, probabil, este adevărat atunci când el papagalizează de generații. Căutarea unui partener de viață sau a iubirii are loc de obicei într-un sistem de „încercare-eroare-încercare, eroare”. ".
Nu există niciun motiv pentru a intra în panică. Nu ești oțet de vreo douăzeci de ani. Dacă ai fi o bătrână de 40 de ani, ai fi mai greu să găsești un iubit. Pentru a ajuta din întâmplare și fericire, încercați să simțiți ceea ce vă deranjează la ceea ce ați putea lucra. Nimeni nu este perfect, au și muștele, capriciile și manieristele lor, dar acum vorbim despre tine. Când te întâlnești, vei continua să îți urmezi criteriile, te vei adapta doar ușor la cerințele (normale) ale prietenilor tăi.
Nu a mâncat nimic, astfel încât să nu se îndrăgostească de ritmul hrr hrrrrrr și să se lovească de niște chrrrrrrrrrapun. Ar fi greu să spargi dezamăgirea. Cunoașteți rasa masculină temeinic și prudent. Nu cred că va exista un prinț printre caii albi. Dacă tuturor le place să-ți ofere cizme de fotbal sau să prezinte o lipsă de interes față de persoana ta, gândește-te dacă totul este în ordine cu aspectul sau caracterul tău. Dar chiar dacă, după autocritică, sunteți convins că sunteți destul de bine, atunci nu vă schimbați, nu coborâți bara revendicărilor. Răbdarea unui trandafir aduce. Poate niște lalea.