Dacă optimizați aportul de carbohidrați, veți pierde în greutate și mușchii nu se vor micșora
Carbohidrații, carbohidrații și chiar zaharurile se referă la aceeași componentă alimentară în comunicare normală.
Doar o scurtă teorie: carbohidrații joacă un rol în organism, în principal ca sursă și sursă de energie.
Organismul descompune carbohidrații în molecule de glucoză, care sunt folosite ca energie, stocate ca depozit de energie - glicogen în mușchi și ficat sau, dacă există un exces semnificativ, stocat ca depozit de energie sub formă de grăsime.
Depozitarea carbohidraților ca grăsime este nedorită nu numai în procesul de slăbire, de construire a mușchilor sau de dietă.
Consumul crescut de carbohidrați cauzează supraponderalitatea și obezitatea la mulți oameni. Deoarece reducerea consumului de grăsime nu pare la fel de problematică ca alegerea carbohidraților potriviți. Cu toate acestea, eliminarea carbohidraților din dietă nu este cu siguranță o soluție. Este posibil să reduceți aportul de carbohidrați pe termen scurt. Cu toate acestea, pasul mai înțelept este optimizarea aportului de carbohidrați.
Prin optimizare se înțelege venitul optim, care, însă, este foarte dependent de individualitatea individului.
Indicatorii principali ai aportului optim de carbohidrați sunt în principal vârsta, activitatea fizică (timp și intensitate) și stilul de viață. În opinia mea, cea mai potrivită alegere pentru reglarea aportului de carbohidrați este o alegere rezonabilă a sursei lor.
Alimentele cu caracter carbohidrat sunt împărțite în alimente cu un indice glicemic ridicat, mediu și scăzut = IG.
Alimentele cu un IG ridicat trebuie consumate înainte și după antrenament sau activitate fizică.
Alimentele cu IG mediu și scăzut trebuie consumate uniform în timpul zilei și alimentele cu IG scăzut mai ales seara.
Alimentele cu IG crescut (un indicator este glucoza, a căror valoare GI = 100) furnizează energie „rapidă”. Alimentele cu IG scăzut, la rândul lor, furnizează energie prin eliberare treptată. Acest lucru este cauzat de prelucrarea îndelungată (eliberarea) în mecanismul digestiv. De aceea este recomandat să le consumați mai ales seara.
După ce ați consumat alimente cu un IG scăzut, organismul este alimentat cu carbohidrați pentru o perioadă mai lungă de timp, ceea ce înseamnă că vă va menține plin mai mult timp. Dimpotrivă, după ce ai consumat alimente cu un IG ridicat, îți va fi foame mai repede.
NOTĂ: Valoarea GI a unui aliment nu afectează conținutul său caloric. Valoarea se aplică numai utilizării și procesării alimentelor din corp (spălarea sau nespălarea insulinei).
Pentru informații, vă prezint valorile IG/alimente ridicate, medii, scăzute/și alimente conexe:
Indice glicemic GI scăzut până la 55
- Mere, banane necoapte, iaurt alb, căpșuni, lapte, mazăre, fasole, nuci, ...
Indicele glicemic mediu GI în intervalul 56 - 69
- Grapefruit, porumb, fulgi de ovăz, paste albe, kiwi,…
Indice glicemic ridicat cu valoare GI mai mare de 70
- Struguri, cartofi, banane (prea coapte), pâine albă, biscuiți de toate felurile, ...