Dovezi recente sugerează că somnul reglează un mecanism care poate ajuta la protejarea arterelor de întărire! Această constatare este întărită de faptul că somnul bun este important pentru sănătatea cardiovasculară.

Cercetătorii de la Massachusetts General Hospital (MGH) din Boston, MA, împreună cu colegii din alte centre de cercetare, au studiat dezvoltarea aterosclerozei la șoareci. Ateroscleroza este procesul prin care se formează plăci sau depozite grase în artere, provocându-le îngustarea și rigidizarea. Acesta este un motiv comun pentru care apare boala.

Cercetătorii au descoperit că șoarecii cu tulburări de somn au dezvoltat plăci mai mari în arterele lor decât acele rozătoare care au avut un somn mai bun. Șoarecii cu o calitate mai mică a somnului au avut, de asemenea, cantități mai mari de celule inflamatorii circulante și au produs cantități mai mici de hipocretină, un hormon cerebral care controlează starea de veghe. Cercetătorii au descoperit, de asemenea, o reducere a aterosclerozei și a celulelor inflamatorii la acești șoareci după ce au primit o doză suplimentară de hipocretină. Luând în considerare confirmarea la om, constatările arată că somnul afectează sănătatea cardiovasculară prin reglarea producției de hipocretină în creier. Nature a publicat recent un articol despre acest studiu.

„Am găsit un mecanism prin care hormonul creierului controlează producția de celule inflamatorii din măduva osoasă într-un mod care ajută la protejarea vaselor de sânge de daune”, a declarat autorul studiului, Filip K. Swirski, dr., Profesor asociat la MGH și Facultatea de Medicină Harvard din Boston.

Somn, sănătate și ateroscleroză

„Somnul este o parte integrantă a vieții”, au remarcat autorii, subliniind că somnul insuficient sau perturbat este o problemă de sănătate publică care afectează milioane de oameni.

Centrele pentru controlul și prevenirea bolilor (CDC) estimează că 35% dintre adulții americani dorm în mod regulat mai puțin de 7 ore în 24 de ore. Studiile leagă privarea de somn de problemele de sănătate pe termen lung și de boli precum obezitatea, diabetul de tip 2, depresia și bolile de inimă. Cu toate acestea, știm mai puțin despre mecanismele biologice de bază. Prin urmare, Dr. Swirski și colegii săi au decis să exploreze modul în care somnul poate ajuta la protejarea sănătății cardiovasculare, concentrându-se pe dezvoltarea aterosclerozei.

Plăcile care se formează în ateroscleroză se pot forma ani de zile. Acestea constau din calciu, molecule de grăsime, colesterol și alte substanțe. Pe măsură ce se acumulează treptat, reduc fluxul de sânge bogat în substanțe nutritive și oxigen. Ateroscleroza poate duce la o varietate de alte afecțiuni, inclusiv boli coronariene, care se dezvoltă atunci când se formează plăci în arterele care furnizează sânge inimii.

nopții

Tulburările de somn au crescut ateroscleroza

Utilizând șoareci care erau predispuși genetic la dezvoltarea aterosclerozei, cercetătorii au permis ca jumătate dintre ei să doarmă bine și să perturbe somnul celeilalte jumătăți. În comparație cu rozătoarele care dormeau bine, echipa a constatat asta șoarecii cu tulburări de somn au dezvoltat plăci arteriale care au fost cu până la o treime mai mari. De asemenea, s-a dovedit că șoarecii cu tulburări de somn produc de două ori cantitatea de anumite tipuri de globule albe inflamatorii din măduva osoasă, iar „hipotalamusul lateral” al creierului lor a produs mai puțină hipocretină.

Ateroscleroza s-a dezvoltat mai încet la șoarecii cu tulburări de somn care aveau suplimente de hipocretină în comparație cu cei care nu aveau. Autorii notează că hipocretina reglează producția de celule sanguine în măduva osoasă prin reglarea CSF1, un tip de proteină de semnalizare.

Creșterea numărului de celule albe din sânge și accelerarea aterosclerozei la șoarecii cu tulburări de somn s-a datorat scăderii hipocretinei și creșterii CSF1. Cercetătorii sugerează că somnul netulburat protejează vasele de sânge de daunele aterosclerotice prin reglarea producției de hipocretină în hipotalamus.

Institutul Național de Inimă, Plămân și Sânge (NHLBI), parte a Institutului Național de Sănătate (NIH), a finanțat cercetarea.