sol inj 5x5 ml/2500 mg (amp. sticla maro)

Conținutul rezumatului caracteristicilor (SPC)

Anexa nr. 1 pentru notificarea unei modificări a înregistrării unui medicament, nr. ID: 2012/07570

2500

REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI

1. DENUMIREA PRODUSULUI MEDICAMENTAL

Novalgin 500 mg/1 ml

2. COMPOZIȚIA CALITATIVĂ ȘI CANTITATIVĂ

Fiecare ml de soluție injectabilă conține 500 mg metamizol sodic monohidrat.

Pentru o listă completă a excipienților, vezi secțiunea 6.1.

3. FORMA FARMACEUTICĂ

Soluție injectabilă pentru uz intravenos și intramuscular.

4. DATE CLINICE

4.1 Indicații terapeutice

Durere sau febră severă sau persistentă.

Administrarea parenterală este indicată numai dacă administrarea enterală nu este posibilă.

4.2 Doze și mod de administrare

Novalgin 500 mg/ml se administrează intravenos sau intramuscular.

Doza și calea de administrare a metamizolului depind în principiu de efectul analgezic dorit și de starea pacientului. În multe cazuri, administrarea orală sau rectală este suficientă pentru a obține analgezie satisfăcătoare.

Dacă este necesar un debut rapid al efectului analgezic sau dacă metamizolul nu poate fi indicat pentru administrare orală sau rectală, se recomandă administrarea intravenoasă sau intramusculară.

La alegerea căii de administrare, trebuie luat în considerare faptul că administrarea parenterală este asociată cu un risc mai mare de reacții anafilactice sau anafilactoide.

Dacă se consideră administrarea parenterală la copii cu vârsta cuprinsă între 3 și 11 luni, trebuie remarcat faptul că metamizolul trebuie administrat intramuscular numai copiilor de această vârstă.

Pentru administrare parenterală, copiilor cu vârsta cuprinsă între 1 și 14 ani li se administrează de obicei 6 până la 16 mg metamizol per kg greutate corporală într-o singură doză.

O doză de 10 mg metamizol per kg de greutate corporală este de obicei suficientă pentru copiii cu febră mare.

Pentru toate formulările, efectul analgezic și antipiretic poate fi de așteptat la 30 până la 60 de minute după administrare și, în general, durează aproximativ 4 ore.

Dacă efectul unei doze unice este insuficient sau a dispărut, doza poate fi repetată până la doza maximă zilnică, conform tabelului de mai jos.

Indicarea dozelor unice de peste 1 g de metamizol parenteral trebuie luată în considerare cu atenție, deoarece reacțiile hipotensive după injectare sunt dependente de doză.

Următorul tabel listează dozele unice recomandate și dozele zilnice maxime de soluție injectabilă pentru fiecare grupă de vârstă și greutate:

Dozare în insuficiență renală sau hepatică

Deoarece rata de excreție este redusă în cazul insuficienței renale sau hepatice, trebuie evitate dozele mari. Cu toate acestea, nu este necesară reducerea dozei pentru administrarea pe termen scurt. Nu există experiență de dozare cu utilizarea pe termen lung la pacienții cu insuficiență renală sau hepatică.

Insuficiența funcției renale și hepatice trebuie luată în considerare la pacienții vârstnici și la pacienții cu stări generale de sănătate slabe.

Medicii trebuie să se asigure cu atenție că pacienții se culcă în timpul administrării parenterale și că injecția poate fi oprită la primele semne ale unei reacții anafilactoide sau anafilactice (vezi pct. 4.8 Reacții adverse) pentru a minimiza riscul de reacții hipotensive izolate. În plus, injecția intravenoasă trebuie administrată foarte lent, iar rata nu trebuie să depășească 1 ml (500 mg metamizol) pe minut, pentru a evita reacțiile hipotensive.

4.3 Contraindicații

Novalgin nu trebuie utilizat la pacienți:

cu hipersensibilitate cunoscută la metamizol sau alte pirazolone (fenazonă, propifenazonă) sau pirazolidine (fenilbutazonă, oxifenbutazonă), precum și, de exemplu, un istoric de agranulocitoză cauzată de oricare dintre aceste substanțe,

cu alergie la oricare dintre celelalte ingrediente,

cu afectarea funcției măduvei osoase (de exemplu după tratamentul cu citostatice) sau cu o boală a sistemului hematopoietic,

cu bronhospasm cunoscut sau alte reacții anafilactoide (de exemplu urticarie, rinită, angioedem) la analgezice precum salicilați, paracetamol, diclofenac, ibuprofen, indometacină, naproxen,

cu porfirie hepatică intermitentă acută (risc de inducere a unui atac de porfirie),

cu deficit congenital de glucoză-6-fosfat dehidrogenază (risc de hemoliză),

copii sub trei luni sau până la 5 kg greutate corporală (lipsa documentației științifice disponibile privind utilizarea metamizolului la acești copii).

Novalgin nu trebuie administrat intravenos copiilor cu vârsta cuprinsă între 3 luni și 11 luni.

Novalgin nu trebuie administrat parenteral la pacienții cu hipotensiune arterială sau circulație instabilă.

Sarcina (vezi pct. 4.6)

Alăptarea (vezi secțiunea 4.6.)

4.4 Atenționări și precauții speciale pentru utilizare

Agranulocitoza indus de metamisol este un eveniment de origine imunoalergică care durează cel puțin o săptămână. Aceste reacții sunt foarte rare, pot fi grave și pot pune viața în pericol și pot fi fatale. Nu sunt dependente de doză și pot apărea în orice moment în timpul tratamentului. Fiecare pacient trebuie sfătuit să întrerupă tratamentul și să consulte imediat un medic dacă prezintă oricare dintre următoarele semne sau simptome care pot fi asociate cu neutropenie: febră, frisoane, dureri în gât, ulcere bucale. În caz de neutropenie (9/l), tratamentul trebuie oprit imediat și hemoleucograma întreagă verificată de urgență și monitorizată până când valorile revin la normal.

Șoc anafilactic: Aceste reacții apar în principal la pacienții sensibili. Prin urmare, metamizolul trebuie prescris cu precauție la pacienții astmatici și atopici (vezi pct. 4.3).

Metamizolul nu trebuie utilizat în condiții banale.

Reacții anafilactice și anafilactoide

La alegerea căii de administrare, trebuie luat în considerare faptul că administrarea parenterală este asociată cu un risc mai mare de reacții anafilactice și anafilactoide.

Următorii pacienți prezintă un risc crescut de reacții anafilactoide severe la metamizol (vezi pct. 4.3):

pacienți cu astm bronșic, în special rinosinuzită polipoză concomitentă,

pacienți cu urticarie cronică,

pacienții cu intoleranță la alcool, cum ar fi pacienții care răspund, de asemenea, la cantități mici de băuturi alcoolice prin strănut, rupere și înroșirea marcată a feței. Intoleranța la alcool poate fi un indicator al sindromului de astm alergic nediagnosticat anterior,

pacienți cu intoleranță la coloranți (de exemplu tartrazină) sau conservanți (de exemplu benzoați).

Istoricul medical al pacientului trebuie luat înainte de administrarea Novalgin. Pacienților cu risc de reacții anafilactoide li se va administra Novalgin numai după o analiză atentă a riscului potențial pentru efectul scontat. În acest caz, administrarea Novalgin necesită supraveghere medicală atentă și trebuie asigurate mijloace pentru a oferi asistență imediată în cazul în care un pacient este expus riscului.

Reacții hipotensive izolate

Administrarea de metamizol poate provoca reacții hipotensive izolate (vezi și pct. 4.8). Este posibil ca aceste reacții să fie dependente de doză și sunt mai frecvente în cazul administrării parenterale.

Alte cazuri în care există un risc crescut de reacții hipotensive severe sunt:

dacă injecția intravenoasă nu este administrată încet,

la pacienții cu hipotensiune arterială anterioară, pierderi de volum, deshidratare, circulație instabilă sau insuficiență circulatorie inițială,

la pacienții cu febră mare.

Metamizolul trebuie indicat cu o precauție deosebită la acești pacienți și este necesară supraveghere medicală atentă dacă este necesar Novalgin. Măsurile preventive (stabilizarea circulației) reduc riscul reacțiilor hipotensive. Pentru pacienții cu hipotensiune arterială sau circulație instabilă, vezi pct. 4.3.

Metamizolul trebuie utilizat numai sub supraveghere atentă a parametrilor hemodinamici la pacienții care trebuie să evite complet o scădere a tensiunii arteriale, precum și la pacienții cu boală coronariană severă sau stenoză a arterelor care alimentează creierul.

Se recomandă evitarea dozelor mari la pacienții cu insuficiență renală sau hepatică, deoarece rata de eliminare este limitată.

Injecția intravenoasă trebuie administrată foarte încet (nu mai rapid de 1 ml pe minut) pentru a întrerupe imediat injecția la primele semne ale unei reacții anafilactice sau anafilactoide (vezi pct. 4.8) și, de asemenea, pentru a minimiza riscul de reacții hipotensive izolate.

4.5 Interacțiuni cu alte medicamente și alte forme de interacțiune

Metamizolul poate determina scăderea nivelului seric al ciclosporinei, de aceea trebuie monitorizat atunci când Novalgin este administrat concomitent.

4.6 Fertilitatea, sarcina și alăptarea

Metamizolul traversează bariera plancentă. Nu există dovezi că metamizolul este dăunător pentru făt: metamizolul nu s-a dovedit a fi teratogen la șobolani și iepuri, iar toxicitatea fetală a fost observată doar la doze mari dăunătoare materne. Cu toate acestea, nu există date adecvate privind utilizarea Novalgin la femeile gravide.

Prin urmare, se recomandă ca metamizolul să nu fie utilizat deloc în primul trimestru și în al doilea trimestru numai după o analiză medicală atentă a beneficiilor și riscurilor.

Cu toate acestea, metamizolul nu trebuie utilizat în timpul celui de-al treilea trimestru. Deși metamizolul este doar un blocant slab al sintezei prostaglandinelor, nu se poate exclude posibilitatea închiderii premature a ductului arterios, precum și a complicațiilor perinatale datorate agregării reduse a trombocitelor pentru bebeluși și materne.

Metaboliții metamizolului sunt excretați în laptele matern. Prin urmare, mama nu trebuie să alăpteze în primele 48 de ore după administrarea metamizolului.

4.7 Efecte asupra capacității de a conduce vehicule și de a folosi utilaje

Nu se cunoaște niciun efect asupra concentrației și reacției în intervalul de doze recomandat. Cu toate acestea, la doze mai mari, ar trebui luată în considerare posibilitatea unui astfel de efect pentru siguranță și trebuie evitată funcționarea utilajelor, conducerea vehiculelor sau alte activități periculoase. Acest lucru este valabil mai ales după consumul de alcool.

4.8 Reacții adverse

Reacții anafilactoide și anafilactice

Reacțiile anafilactoide și anafilactice la Novalgin sunt rare, foarte rare și severe și pun viața în pericol. Acestea pot apărea chiar dacă Novalgin nu a cauzat nicio complicație pacientului în trecut.

Astfel de reacții pot apărea în timpul injecției cu metamizol sau mai târziu, dar apar de obicei în prima oră după.

Reacțiile anafilactice sau anafilactoide ușoare tipice se manifestă prin reacții cutanate și mucoase (cum sunt mâncărime, arsură, roșeață, urticarie, umflături), dispnee și, mai rar, probleme gastro-intestinale.

Reacțiile mai ușoare pot evolua către forme mai severe cu urticarie generalizată, angioedem sever (inclusiv în laringe), bronhospasm sever, probleme de ritm cardiac, scăderea tensiunii arteriale (uneori inițial o creștere a tensiunii arteriale) și șoc circulator.

La pacienții cu sindrom analgezic-astmatic, intoleranța se manifestă de obicei sub formă de atacuri de astm.

Alte reacții cutanate și mucoase

În plus față de manifestările cutanate și mucoase menționate mai sus de reacții anafilactoide sau anafilactice, pot apărea ocazional erupții cutanate medicamentoase, rareori erupții cutanate și, în cazuri rare, sindromul Stevens-Johnson sau Lyell.

Reacții hipotensive izolate

Reacții hipotensive tranzitorii ocazionale (probabil mediate farmacologic și care nu sunt însoțite de alte semne ale unei reacții anafilactice sau anafilactoide) pot apărea ocazional după administrare; în cazuri rare, o astfel de reacție are ca rezultat o scădere critică a tensiunii arteriale. Injecția rapidă intravenoasă poate crește riscul acestor reacții hipotensive.

Leucopenia este rară, agranulocitoza sau trombocitopenia sunt foarte rare. Aceste reacții sunt de origine imunologică. Acestea pot apărea chiar dacă Novalgin nu a cauzat nicio complicație pacientului în trecut. Agranulocitoza poate pune viața în pericol.

Simptomele tipice ale agranulocitozei includ leziuni inflamatorii ale mucoasei (de exemplu, în gură, gât, anorectum și organe genitale), dureri în gât, febră (inclusiv febră persistent sau recurentă neașteptată). Cu toate acestea, pacienții care iau antibiotice pot avea simptome minime. Sedimentarea celulelor sanguine este marcat accelerată, în timp ce ganglionii limfatici sunt de obicei doar ușor măriți sau deloc măriți.

Simptomele tipice ale trombocitopeniei includ o susceptibilitate crescută la sângerări și hemoragii pe piele și mucoase.

În cazuri foarte rare, în special la pacienții cu antecedente de boală renală, poate apărea deteriorarea acută a funcției renale (insuficiență renală acută), în unele cazuri cu oligurie, anurie sau proteinurie. În cazuri rare, poate apărea nefrită interstițială acută.

Durerea și reacțiile locale (uneori flebită) pot apărea la locul injectării.

Uneori se observă o colorație roșie a urinei cu un pH acid. Acest lucru se poate datora prezenței unei concentrații scăzute de metabolit - acid rubazonic.

4.9 Supradozaj

După supradozaj acut, greață, vărsături, dureri abdominale, deteriorarea funcției renale sau insuficiență renală acută (de exemplu, datorită nefritei interstițiale) și mai rar simptome nervoase centrale (amețeli, somnolență, comă, convulsii) și o scădere a tensiunii arteriale (uneori trecând în stare de șoc), precum și aritmie cardiacă (tahicardie).

După doze foarte mari, excreția unui metabolit inofensiv (acid rubazonic) poate provoca urină roșie.

Antidotul specific pentru metamizol este necunoscut. Dacă s-a produs un supradozaj cu puțin timp în urmă, se pot face încercări de a limita absorbția sistemică suplimentară prin detoxifiere primară (de exemplu, spălare gastrică) sau prin reducerea absorbției (de exemplu, cărbune activat). Metabolitul principal (4-N-metilaminoantipirina) poate fi îndepărtat prin hemodializă, hemofiltrare, hemoperfuzie sau filtrare plasmatică.

5. PROPRIETĂȚI FARMACOLOGICE

5.1 Proprietăți farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: analgezice, antipiretice.

Codul ATC: N02BB02.

Metamizolul este un derivat de pirazolonă cu efecte analgezice, antipiretice și antispastice. Mecanismul de acțiune nu este pe deplin elucidat. Rezultatele unor experimente arată că metamizolul și principalul său metabolit (4-N-metilaminoantipirina) pot avea un mod de acțiune central și periferic combinat.

5.2 Proprietăți farmacocinetice

Farmacocinetica metamizolului și a metaboliților săi nu a fost investigată pe deplin, dar sunt cunoscute următoarele informații. Metamizolul este complet hidrolizat la ingredientul activ 4-N-metilaminoantipirină (MAA) după administrare orală. Biodisponibilitatea absolută a MAA este de aproximativ 90% și este ușor mai mare după administrarea orală decât după administrarea parenterală. Ingerarea concomitentă de alimente nu are niciun efect semnificativ asupra cineticii metamizolului.

Eficacitatea clinică este mediată în principal de MAA, într-o oarecare măsură și de metabolitul 4-aminoantipirină (AA). Valorile ASC pentru AA reprezintă aproximativ 25% din valorile ASC ale MAA. Metaboliții 4-acetilaminoantipirină (AAA) și 4-formilaminoantipirină (FAA) par să nu aibă efect clinic.

Toți metaboliții au farmacocinetică neliniară. Evaluarea relevanței clinice a acestei descoperiri necesită studii suplimentare. Acumularea de metaboliți are o semnificație clinică redusă în tratamentul pe termen scurt.

Legarea proteinelor plasmatice este de 58% pentru MAA, 48% pentru AA, 18% pentru FAA și 14% pentru AAA.

Timpul de înjumătățire plasmatică după administrarea intravenoasă de metamizol este de aproximativ 14 minute. După administrarea intravenoasă, aproximativ 96% din doza radiomarcată este recuperată în urină și aproximativ 6% în fecale. După o singură doză orală, 85% dintre metaboliții excretați în urină pot fi identificați. Din care 3% ± 1% MAA, 6% ± 3% AA, 26% ± 8% AAA și 23% ± 4% FAA. Clearance-ul renal după o singură doză orală de 1 g metamizol este de 5 ± 2 ml/min pentru MAA, 38 ± 13 ml/min pentru AA, 61 ± 8 ml/min pentru AAA și 49 ± 5 ml/min pentru FAA. Timpul de înjumătățire plasmatică respectiv este de 2,7 ± 0,5 ore pentru MAA, 3,7 ± 1,3 ore pentru AA, 9,5 ± 1,5 ore pentru AAA și 11,2 ± 1,5 ore pentru FAA.

Tratamentul pacienților vârstnici crește ASC de două până la trei ori. După o singură doză orală, timpul de înjumătățire plasmatică al MAA și FAA la pacienții cu ciroză hepatică a crescut de aproximativ 3 ori (10 ore), în timp ce timpul de înjumătățire plasmatică al AA și AAA nu a crescut la fel de semnificativ.

Pacienții cu insuficiență renală nu au fost studiați pe larg. Datele disponibile sugerează o reducere a ratei de excreție a unor metaboliți (AAA și FAA).

5.3 Date preclinice de siguranță

Doza minimă letală după administrarea orală de metamizol la șobolani și șoareci este de aproximativ 4000 mg per kg greutate corporală, după administrare intravenoasă aproximativ 2300 mg metamizol per kg greutate corporală sau 400 mg MAA per kg greutate corporală. Simptomele intoxicației includ respirație rapidă, sedare și crampe premortale.

Șobolanii au tolerat injecții intravenoase de 4 săptămâni cu 150 mg/kg metamizol zilnic și câini 50 mg/kg zilnic.

Administrarea orală zilnică timp de 6 luni nu a avut efecte toxice la șobolani până la 300 mg/kg și la câini până la 100 mg/kg. Doze mai mari la ambele specii au dus la modificări ale chimiei serice și hemosideroză la nivelul ficatului și splinei; s-au constatat și simptome de anemie.

Rezultatele pozitive și negative sunt descrise în literatură. Cu toate acestea, studiile in vitro și in vivo cu material specific Hoechst nu au arătat potențial mutagen.

Efectul cancerigen al metamizolului nu a fost demonstrat în mai multe studii pe termen lung la șobolani sau șoareci.

Studiile de toxicitate asupra funcției de reproducere la șobolani și iepuri nu au evidențiat efecte teratogene.

6. DATE FARMACEUTICE

6.1 Lista excipienților

Apă pentru inevitabilitate.

6.2 Incompatibilități

Novalgin poate fi dizolvat în soluție de glucoză 5%, soluție NaCl 0,09% sau soluție lactată Ringer. Cu toate acestea, aceste soluții trebuie administrate imediat datorită stabilității lor limitate.

Datorită posibilelor incompatibilități, soluția de metamizol nu trebuie administrată concomitent cu alte medicamente injectabile.

6.3 Perioada de valabilitate

6.4 Precauții speciale pentru depozitare

A se păstra între 10 ° C și 25 ° C în ambalajul original.

6.5 Natura și conținutul ambalajului

Fiole de sticlă maro introduse într-o matriță de plastic, informații scrise pentru utilizatori, cutie de hârtie.

Mărimi ambalaj: 10 x 2 ml, 5 x 5 ml.

6.6 Precauții speciale pentru eliminare și alte manipulări

Fără cerințe speciale.

7. DEȚINĂTORUL AUTORIZAȚIEI DE PUNERE PE PIAȚĂ

sanofi-aventis Slovakia s.r.o., Bratislava, Republica Slovacă

8. NUMĂR DE ÎNREGISTRARE

9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI/REÎNNOIREA AUTORIZAȚIEI