491 rezultate găsite (5 pagini)
dietetic adj.: unitate s-á;
s-é bilete tichete de masă (de ex. în cantine)
mâncând adj. referitoare la mesele (partajate): s-ie opțiuni;
s-ie obiceiuri;
s-adică companii
mâncând -și s. mâncare servită în mod regulat; (regulat) alimentație: s. obișnuit, acasă s.;
plante s-ia publice restaurante ap.
1. k 2: este febril;
s-juý pasiune
2. asigura hrana: s. sublocant
// a mânca fii la dietă, fă regim: s. acasă, într-un restaurant;
bun cu. ai o dietă bună
1. pază, patrulare: stai pe s-i;
fii pe s-i și frază. fii atent, fii vigilent
2. paza armata, paza: militar s.;
curse s.;
fizic, onorific s.;
schimb s-í și pren. public. schimb de șefi de economie, polit. ap. personalități
□ au, țineți cu. a face serviciu de pază, a păzi
paznic -in mine. -ovia m. cine pazeste, pazeste: noapte s. paznic;
cu. a legii;
náb. înger s. și pren. expr. protector;
paznic m. nu în viață ciudat. mecanism, kt. detectează și semnalează existența a ceva: s. flacără, flux de aer
opusul. a păzi -A
veghează -și ned. a fi atent (ca ceva să nu se întâmple, să nu se piardă etc.), a fi de gardă, a fi de gardă; supraveghea, proteja: p. hotarele;
pes s-i dom;
cu. copii;
parcare s-ené;
i-au încredințat curățarea materialului
● cu. cineva, ceva ca un ochi în cap cu grija;
Gardă personală -e-femeie ž.;
paznic -tra m. Al 2-lea st. rânduri de steaguri în forța de poliție;
director -y -riek ž.
Casă de paza -e -nic b. cameră, clădire de pază, pază: foc s.
politista -y -ček ž.
1. gardian interimar: p. secțiune;
náb. cu. Înger și pren. protector
2. destinat păzirii, gardian: s. câine, s-a turn;
cu. cabană, s-un stand (lângă pistă)
štrbák -un mn. -ci m. peior. štrbáň
štrbánik -un mn. -ci m. zdrob. expr.
1. căruia îi lipsește un dinte al. mai mulți dinți: w. bătrân, š-é copil;
cu. pieptene, š-á fierăstrău
2. kt. are o fantă: w. cuțit, dinte, gard
fantă -y -bín ž.
1. articulație, decalaj: w. în gard, în podea;
skalná š. sparge;
anat. corzile vocale w.
2. bucată de lamă spartă: w-y pe un cuțit
3. expr. lipsă (adică 1), gap: a avea w-y în cunoștințe;
fantă -y -niek ž. zdrob.
1. glisați pentru a insera, inserați: s. bagă mâna în buzunar, p. pune degetul la gură;
apel telefonic. cu. îndreaptă-te spre ușă A se uita
2. apel telefonic. da (la mana), da, chestii: s-l un buchet in mana ei, s-l un pachet pentru a-l tine
3. împinge tare, sot: s. cineva de pe trotuar
5. apel telefonic. expr. a cheltui (de obicei bani)): la casa s-l bani mari
6. apel telefonic. expr. ajunge undeva (de obicei cu forța), pune-l, pune-l în închisoare
● expr.: peste tot trebuie să nas cu. este curios;
cu. cineva într-un buzunar, într-un buzunar depășește-l;
o poți face cu. pentru o pălărie;
trage -e -ú ned.
1. expr., (despre oameni) pejor. bea cu lăcomie, vorbește (alimente lichide, subțiri): câine s-l apă;
s-e în fiecare moment
argint -un m. peior. alpinist, carierist;
atacant -y -riek ž.;
pofta -la fel de.
strum ned. amenda. a bea: s. ceai
doc. Traducere in engleza: -e -ú -bol
acoperiş -y -riech ž.
1. acoperire în partea superioară a clădirii: gresie, dreaptă cu., paie cu. cabane
3. marginea proeminentă a pălăriei, capace: pălărie cu s-ou îndoit
● cărți. nativ s. Acasă;
nu aveți un acoperiș peste cap să nu aibă adăpost;
ia ceva sub s-u (completat cu succes;
ai ceva sub s-ou securizat; echipat;
trăind cu cineva sub un singur s-ou uzual;
imediat → foc pe s-e;
(roșu) cocoș pe s-e arsuri;
cu. arde deasupra capului se află într-o situație critică;
despre asta deja → vrabii pe s-e ciripesc;
vrabie mai bună în mână decât un porumbel pe s-e;
acoperiș adj. kt. are forma unui acoperiș: s. Față;
acoperiș, acoperiș adj.: s-á constructie;
s-a acoperiș;
întinzându-se -u m. gimnastica de fitness efectuata fara echipament;
întinzându-se adj.: cu. ținută
1. (la o fermă de colț) fugi speriat (de insecte): boi s-ju
întinde -čka mn. N și A -y m. mușcă parazită înțepătoare care depune ouă de obicei. sub pielea nimicului. mamifere, zool. Estru
1. un loc aproximativ echidistant de margini, înseamnă: s. loc de joaca;
cu. orașe centru;
atinge ținta s-u;
geom. cu. cercuri
2. partea de mijloc între început și sfârșit: p. cărți, în s-e a săptămânii
3. obicei. împreună. s predl. grup, cerc de oameni, lucruri, fenomene: au ales un reprezentant din s-u lor;
l-au acceptat în s-u lor printre ei;
familia s-e este fericită
4. polit. direcția dintre dreapta și stânga: politica s-u
5. centru, centru: a fi cu atenția celor prezenți;
social s. orașe;
fi în interesul s-e;
miercuri -y-răcit b. A 3-a zi a săptămânii;
cirk. Popolcová s., apel telefonic. Urât s. ziua în care începe Postul Mare;
centru -și -disk s.
1. instituție în care se desfășoară o anumită activitate: medicală, informativă, cumpărături p.
2. loc, zonă, în kt. există o oarecare activitate, centru: turist s., s. viata teatrala, industrial s-a state;
stațiune adj.: s-á obec concentrarea organizațională și a societății. funcţie
mediu acc. k 2: cu. cel Mare
termen mediu adj. destinat, prevăzut pentru un timp mediu: p. credit de la unu la cinci ani
mediu tehnic, mesaje. tehnic intermediar: forțe s-é, știri. forțe tehnice medii
presiune medie adj. tehnologie. Echipat la presiune medie: s. cazan
1. kt. este situat în centru, central: s-á room, s-á Europe, s-é Slovacia;
anat. s-é ear;
sport. cu. atacator
2. kt. are un grad mediu de proprietate anume, mediu, mediu; kt. este în ordine, în evaluare etc. mijloc: calitate s-á;
man s-ej figure, s-ý age;
cu. elev in medie;
sunt forțe medicale, tehnice cu licee. calificări;
s-á scoala cu absolvire;
gram. cu. tijă inclusiv în special numele tinerilor și acele lucruri kt. nu aparține unui bărbat. sau femei. tija, neutru;
undele s-é (radio) în intervalul de la 100 la 1000 m;
sport. (aleargă la) distanță s-é la 800 - 1500 m
America Centrală adj. referitoare la Mijloc. America: s-é state
Asia Centrală adj. referitoare la Mijloc. Asia: Republica
piesă centrală -u m. cineva, ceva, pe care se concentrează cea mai mare atenție, centru, centru: s. de interes;
fii cu atenție
Europa Centrală adj. referitoare la centru. Europa: s-e state;
cu. timp având cu 1 oră mai mult decât Greenwich Mean Time, abbr. CET
mijlocul stânga adj. politol. orientat spre opinie spre centrul politic spre stânga, centru-stânga: s-é atitudini
centru-stânga adj. politol. centru-stânga: latura s-á
II. predl. s G înseamnă: fluxul curge cu. sate
lungime medie adj.: cu. un film cu mijlocul. prin filmări
Mediterana adj. referitoare la Marea Mediterană: țară s-á, regiune, insule s-é;
s-é climă, plante
mijlocaș -un m. un jucător care se mișcă în mijlocul terenului;
mijlocaș -y-an b.;
centru dreapta adj. politol. orientat spre opinie spre centrul politic la dreapta, centru-dreapta: p. bloc
fata de liceu -y -čok ž.
liceu adj. referitoare la centru. școală: s. profesor, educație s-é
Slovacă centrală adj. referitoare la centru. Slovacia: cântece s-é, dialecte s-é
medieval -u m. perioada de la sfârșitul Imperiului Roman de Vest (476) până la descoperirea Americii (1492): devreme,.;
medieval adj.: clădiri s-é, arte
mijloc adj. k 1: poziția s-á;
geom.: cu. unghi, simetrie s-á;
sport. cu. jucător joc în mijloc (teren);
Orientul Mijlociu adj. referitoare la Orientul Mijlociu: țările s-é
Mediterana -și s. ciudat. teritoriul aflat în interiorul țării, teritoriile, în interior;
geogr. Mediterana zona din jurul Mării Mediterane;
mediteranean, mediteranean adj.: climatul s-ské;
zona s-á;
geogr. S-né mai mult între Europa, Africa și Asia
mijloc săptămânii -pe m.
1. zile la mijlocul săptămânii (miercuri, joi)
2. zile între două duminici; zilele săptămânii din săptămână: vizitează și muzeul din s-i
streh -u m. atenție tensionată, vigilență
□ fii în s-u a tăia
1. ejecție: p. sânge
2. vin cu sifon al. apă minerală: (vin) s.
pietriş -y -riek ž. apel telefonic. track (adică 1 3); calea ferata
doc. k 1, 2 uda -e -ú -kol, stropi -e -u -kol
lovitură -y -riel b.
1. parte a taxei, obiectului, kt. după tragere, acesta zboară din arma de foc: sacadat s., p. de la puști, arbalete;
atinge ținta
2. direcția ascuțită a mingii, pucul de pe poartă; mingea îndreptată după cum urmează, puc: s. la poartă;
prinde un ascuțit s-u
● expr. zbura, fugi etc. Este. rapid;
în încălziri: cu. limpede, cu cătușe! s., sto s-l ti do matere! o sută de s-1 tună, înlănțuită!
filmare -y -lieb ž. fotografiere: practică s., p. dintr-o pușcă, p. la țintă;
cu. la poartă (în fotbal, hochei etc.)
1. cine trage dintr-o armă; cine se ocupă de tragere (ca sportiv, vânător etc.).): mitralieră p.;
cerbul a scăpat;
o glumă. vacanta s. (despre vânător) ocazional; kt. rareori lovește
2. jucător, kt. șutează la poartă al. kt. a marcat un gol, coș: s. poartă
3. în nimic. armate un membru al unităților de infanterie
4. şah. figura, kt. se deplasează în diagonală;
filmare adj. k 1 - 3: cu. Instruire;
s-é fericirea;
unitatea s-á;
filmare -la fel de. sport. trasul la țintă
2. lovit cu o lovitură: s-l la inimă;
cu. lângă și frază. face o greșeală (în judecată, intenție)
3. (în jocuri cu minge, hochei) direcționează un șut la poartă, coș: p. a închide;
cu. obiectiv, coș da
● (a rămas, a fost) ca și când ar fi fost s-1 a fost surprins, speriat;
s-au dispersat de parcă s-1 ar fi fost în ele rapid;
expr.: cu. capa a spune, a fi prost, a fi înșelat;
cu. ochii asupra cuiva, ceva scurtă revizuire;
cu. orbeşte a) a spune cu nesăbuință b) a încerca să ghicească;
pentru s-enie bun destul de departe;
muniţie -la fel de. hrom. muniție pentru arme de foc, muniție
săgeată -y -liek ž. magnetka: s. busolă
trăgător -e-hen ž. k 1, 2;
poligon de tragere -e -níč ž. locul desemnat pentru antrenament la tragere: militar s.
1. destinat fotografierii: s. praf, cu arme
2. cauzată de împușcare: s-á rană
3. referitoare la sablare: s-é work (în carieră, în mină)
a curge doc. apel telefonic. cauza tremurului: p. recitator înainte de spectacol
// a curge înspăimântă-te, cedează înspăimântării: nou-student
scutura -e -ú dok. apel telefonic. expr.
2. doborâți (nota 1), răstoarnă: cu un tip pe pământ
1. a fi iscusit, a te bate: oaie cu dacă într-un singur loc
2. (s) a cădea (adică 1), prăbușire: s-l în pârâu
streptococi -un m. biol. microorganism, kt. nu evocă nimic. infecții (de exemplu, angina pectorală);
streptococice adj.: infecție s-á
streptomicină -u m. un antibiotic cu un spectru larg de acțiune, eficacitate;
stres -u m. sarcină mentală excesivă asupra corpului;
a stresa ned. și doc. a provoca, a provoca stres: fiecare performanță îl aspiră; s-n student
stresant adj.: s-á situație
pedepsi -ce/-tá -cú/-tajú -ci/-taj! doc. cărți. pedepsi: s. trădător, vinovăție
a întâlni -á, întâlnește -și ned.
1. trece pe lângă cineva care se mișcă în direcția opusă: p. oameni, mașini
2. când mergi lângă cineva pentru a lua legătura cu el: cunoscuți peste tot;
întâlnire adj. pentru întâlnire: s-ie lumini amortizat (pe autovehicul)
întâlnire -y -vok ž. apel telefonic. reuniune (de periodicitate recurentă) de interes al. un alt grup: absolvire s., am avut s-u
întâlnire -a -tiek s. argou. întâlnire de tineret cu un program spiritual (orig. sub regimul totalitar): aștept cu nerăbdare p.
doc. a întâlni -e -ú -tol: pren. a fost (ne) norocos l-am prins
1. în timp ce mergeți, conduceți pentru a vă apropia de cineva care se mișcă în direcția opusă: p. pe drum cu oameni, mașinile sunt cu ei
2. contact (adică 1), a se întâlni, a vedea: p. cu prietenii (într-o cafenea)
3. intrarea în contact, realizarea; a experimenta: s. cu admirație, cu obstacole
doc. întâlni
2. ciocni (ciocni etc.).): cu. în luptă;
sport. cu. în finală joacă meciul final
● expr. încă cu mine! numaram (amenintare))
Întâlnire -și s.
1. întâlnire (nota 2): a negocia cu.;
absolvire s. întâlnire absolvent de liceu după un anumit timp
2. competiție, meci: fotbal, amical cu.;
opinie s. conflict
doborât acc.: arati.
doborât adj. foarte epuizat, epuizat, infectat; dovada acestui lucru: p. cal, s-á femeie;
au o față s-ú;
1. (în părți) dărâmați (nota 1)): cu. rochie (din corp);
cu. cătuşe și frază. Eliberează-te)
ned. rupe, dărâma, dărâma -A
// dărâma obosi, obosi, obosi (munca): p. la construirea unei case
- ‹
- 1
- 2
- 3
- .
- 5
- ›