Perspectiva ocupării forței de muncă OCDE 2018
Rezumat în slovacă
Perspectivele OECD privind ocuparea forței de muncă pentru 2018
Rezumat în slovacă
În ciuda scăderii șomajului, creșterea salariilor este încă stagnantă
Deși impactul crizei financiare mondiale asupra calității și incluziunii locurilor de muncă persistă, ratele ocupării forței de muncă sunt la un nivel istoric în majoritatea țărilor OECD, iar rata medie a șomajului a revenit la nivelurile anterioare crizei. Cu toate acestea, creșterea salariului nominal la un nivel comparabil al șomajului rămâne semnificativ mai mică decât înainte de criză, iar tendința descendentă a curbei Phillips - relația dintre șomaj și creșterea salariilor - a continuat în timpul redresării. Așteptările scăzute ale inflației și încetinirea productivității care au însoțit criza economică majoră și care nu au fost încă remediate pe deplin au contribuit împreună la această tendință. Un alt factor important sunt locurile de muncă cu salarii reduse. În special, a existat o deteriorare semnificativă a câștigurilor cu jumătate de normă comparativ cu câștigurile cu normă întreagă, care este asociată cu o creștere a locurilor de muncă involuntare cu jumătate de normă în mai multe țări. În plus, salariile relativ mici ale lucrătorilor care au supraviețuit recent mai multor perioade fără loc de muncă, împreună cu rata șomajului încă ridicată în unele țări, măresc numărul lucrătorilor cu salarii reduse, încetinind astfel creșterea salariului mediu.
Scăderea ponderii muncii reflectă parțial apariția așa-numitelor companii de superstar
Instituțiile de negociere colectivă sunt esențiale pentru performanța pieței muncii
Condițiile de plată și de muncă ale fiecărui al treilea lucrător din țările OECD sunt reglementate de un acord colectiv. Sistemele de negociere care coordonează salariile între sectoare tind să fie asociate cu o inegalitate mai mică a salariilor și cu rezultate mai bune ale ocupării forței de muncă, inclusiv pentru grupurile vulnerabile. Coordonarea salarială sporește solidaritatea între lucrătorii din diferite sectoare și contribuie la asigurarea faptului că negocierile colective îmbunătățesc ocuparea forței de muncă, ținând seama în mod corespunzător de condițiile macroeconomice. Cu toate acestea, în sistemele centralizate, inegalitățile mai mici și ocuparea forței de muncă mai mari pot fi în detrimentul creșterii mai lente a productivității. Experiența mai multor țări arată că poate fi important să se ofere reprezentanților angajatorilor și lucrătorilor suficient spațiu pentru îmbunătățirea sau ajustarea contractelor sectoriale pentru a ține seama de condițiile din companie (așa-numita descentralizare organizată). Coordonarea și descentralizarea organizată cu o bază largă de parteneri sociali contribuie la obținerea unor rezultate mai bune pe piața muncii și combină un grad adecvat de incluziune și flexibilitate. Dialogul social la locul de muncă este, de asemenea, legat de un mediu de lucru mai bun.
Programele de pe piața muncii ajută lucrătorii care și-au pierdut locul de muncă din motive economice
Majoritatea persoanelor în căutarea unui loc de muncă nu primesc indemnizații de șomaj
De ce crește decalajul de gen în câștiguri în timpul vieții profesionale?
Acest rezumat nu este o traducere oficială a OCDE.
Reproducerea acestui rezumat este autorizată cu condiția să fie recunoscute drepturile de autor ale OCDE și titlul publicației originale.
Rezumate multilingve sunt extrase traduse din publicațiile OECD, publicate inițial în engleză și franceză.
Puteți citi versiunea completă în limba engleză în biblioteca online OECD iLibrary!