Rezumate multilingve ale OCDE

perspectivele

Perspectiva agricolă OECD-FAO 2017-2026

Rezumat în slovacă

Perspectivele agricole OCDE-FAO pentru 2017-2026

Rezumat în slovacă

Perspectivele agricole pentru 2017-2026 sunt rezultatul unui efort comun al OCDE și al Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO) și au fost pregătite pe baza contribuției experților din statele membre și a organizațiilor specializate în produse de bază. Reprezintă o evaluare a consensului perspectivelor pe termen mediu (zece ani) pentru piețele de produse agricole și de pescuit la nivel național, regional și global. Ediția din acest an se concentrează în special pe sectorul agricol și piscicol din Asia de Sud-Est.

Fundalul pentru perspectivele din acest an este producția record și stocurile bogate ale majorității mărfurilor în 2016, care mențin prețurile cu mult sub vârfurile prețurilor mărfurilor din ultimul deceniu. Prețurile medii la cereale, carne și produse lactate au continuat să scadă, în timp ce prețurile la semințe oleaginoase, uleiuri vegetale și zahăr au crescut ușor în 2016.

Se preconizează că creșterea cererii va scădea semnificativ pe perioada acoperită de această perspectivă. Principalele surse de creștere din ultimul deceniu au fost în primul rând Republica Populară Chineză, unde creșterea cererii de carne și pește a dus la o creștere a consumului de furaje de aproape 6% pe an, iar sectorul global de biocombustibili, în pe care utilizarea materiilor prime a crescut cu aproape 8%.% pe an. Reaprovizionarea a 230 de milioane de tone de cereale în ultimii zece ani a crescut, de asemenea, cererea. Nu este de așteptat ca ultimii factori să sprijine piețele în același mod pe termen mediu și nu se așteaptă să fie înlocuiți cu alte resurse.

Creșterea cererii de alimente pentru practic toate mărfurile menționate în perspectivă se așteaptă să fie mai mică decât în ​​ultimii zece ani. La nivel global, se așteaptă ca cererea de cereale pe cap de locuitor să fie în general echilibrată, iar creșterea este de așteptat doar în țările cel mai puțin dezvoltate. Perspectivele consumului de carne sunt considerate modeste de tendințele actuale din multe țări, unde preferințele dietetice, veniturile mici și constrângerile din partea ofertei împiedică creșterea consumului. Calorii și proteine ​​suplimentare sunt de așteptat să provină în principal din ulei vegetal, zahăr și produse lactate. În general, „convergența” cu forma occidentală a dietei pare modestă.

Conform planului, aportul de calorii ar trebui să ajungă în medie la 2.450 kcal pe zi în țările cel mai puțin dezvoltate și să depășească 3.000 kcal pe zi în alte țări în curs de dezvoltare. Cu toate acestea, nesiguranța alimentară rămâne o problemă globală gravă, iar coexistența malnutriției sub toate formele sale prezintă noi dificultăți în multe țări.

Creșterea cererii de etanol și biodiesel a fost slăbită de prețurile mai scăzute ale combustibililor fosili și de o scădere a stimulilor politicii guvernamentale. Deși se preconizează că prețurile la energie vor crește, cererea derivată pentru materii prime pentru producția de biocombustibili, în special porumb și trestie de zahăr pentru producția de etanol și pentru uleiul vegetal pentru producția de biodiesel, va crește încet, cu excepția țărilor cheie în curs de dezvoltare, unde politicile interne mai proactive contribuie la creșterea cerere.

Creșterea producției de cereale se va realiza în viitor, în principal prin creșterea fertilității. Se preconizează că creșterea fertilității va scădea ușor, dar producția ar putea crește prin închiderea decalajelor de fertilitate care persistă, în special în Africa subsahariană. Suprafața globală a cerealelor a crescut doar ușor, în timp ce se preconizează o extindere suplimentară a suprafeței de soia pentru a satisface cererea de furaje și ulei vegetal.

Creșterea producției de carne și lactate va fi realizată datorită efectivelor mai mari, precum și producției mai mari pe animal, în timp ce diferențele mari de intensitate a producției vor persista. Creșterea producției de păsări de curte reprezintă aproape jumătate din expansiunea totală a producției de carne într-un deceniu. Creșterea laptelui se așteaptă să accelereze comparativ cu deceniul precedent, în special în India și Pakistan.

Acvacultura domină creșterea în sectorul piscicol, deoarece producția piscicolă este determinată de starea actuală a stocurilor de pește și este gestionată de politici care limitează pescuitul excesiv. China va păstra mai mult de 60% din producția mondială de pește. Producția piscicolă este sursa de proteine ​​cu cea mai rapidă creștere dintre produsele menționate în această perspectivă.

Se estimează că creșterea comerțului cu agricultură și pește va încetini până la aproximativ jumătate din rata de creștere din deceniul precedent. Cu toate acestea, comerțul va reprezenta o pondere substanțial constantă a producției sectorului în următorii zece ani. În general, comerțul cu produse agricole s-a dovedit mai rezistent la fluctuațiile macroeconomice decât comerțul cu alte bunuri. Având în vedere nivelul relativ ridicat de protecție din sectorul agricol, liberalizarea în continuare a pieței ar putea contribui la creșterea comerțului cu produse agricole.

Importurile de alimente sunt din ce în ce mai importante pentru securitatea alimentară, în special în Africa subsahariană, Africa de Nord și Orientul Mijlociu. În timp ce în unele țări acest fenomen poate reflecta o cerere mai mare, dar resurse naturale insuficiente pentru producția internă de alimente, în alte cazuri poate însemna probleme cu dezvoltarea agricolă care necesită atenție.

Se așteaptă ca exporturile nete din America de Nord și de Sud, Europa de Est și Asia Centrală să crească, în timp ce importurile nete vor crește în alte țări asiatice și africane. Exporturile continuă să fie concentrate în mai multe țări furnizoare, spre deosebire de importurile pe scară largă. Acest lucru poate însemna că piețele mondiale sunt mai sensibile la șocurile ofertei rezultate din factori naturali și politici decât la șocurile cerute.

Conform condițiilor subiacente preconizate de ofertă și cerere din această perspectivă, prețurile reale ale majorității mărfurilor agricole și pescărești vor urma o tendință ușor de scădere și vor rămâne sub vârfurile anterioare în următorii zece ani. Prețurile mărfurilor agricole sunt supuse unei volatilități considerabile și pot varia foarte mult față de tendințele pe termen lung pe o perioadă mai lungă de timp.

Un capitol special al perspectivelor se concentrează asupra țărilor din Asia de Sud-Est, unde creșterea economică este puternică și sectoarele agricol și piscicol se dezvoltă rapid. Creșterea extinsă din regiune în ultimii ani a făcut posibilă reducerea semnificativă a malnutriției.

Cu toate acestea, creșterea agriculturii și a pescuitului în regiune a condus la o creștere a presiunii asupra resurselor naturale, care afectează în special sectoarele exportului de pește și ulei de palmier. Se preconizează că creșterea producției de ulei de palmier va încetini semnificativ, pe măsură ce marile țări producătoare se concentrează pe dezvoltarea durabilă.

Realizarea unei creșteri durabile a productivității va necesita o mai bună gestionare a resurselor și activități sporite de cercetare și dezvoltare. Politicile de sprijinire a producției de orez ar putea fi, de asemenea, reorientate pentru a facilita diversificarea agricolă. Având în vedere sensibilitatea regiunii la schimbările climatice, sunt necesare investiții pentru a facilita adaptarea la aceasta.

Acest rezumat nu este o traducere oficială a OCDE.

Reproducerea acestui rezumat este autorizată cu condiția să fie recunoscute drepturile de autor ale OCDE și titlul publicației originale.

Rezumate multilingve sunt extrase traduse din publicațiile OECD, publicate inițial în engleză și franceză.

Puteți citi versiunea completă în limba engleză în biblioteca online OECD iLibrary!


OECD iLibrary este biblioteca online a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), care conține cărțile, lucrările și statisticile sale și este baza de cunoștințe a analizei și a datelor OECD.